Nu puține sunt persoanele care, atunci când subiectul îl reprezintă niscavai fonduri publice pentru sport, pun placa cu "ce ne trebuie sport, când sunt multe altele nerezolvate?". Un răspuns ferm, dacă au vrut să-l audă şi să-l vadă, l-au primit sâmbătă şi duminică: pentru că Galaţiul, într-o proporţie destul de mare, face sport. Încet, încet, totodată mult mai repede decât ne aşteptam unii dintre noi, gălăţenii au făcut paşii în direcţia mişcării pentru sănătate. În urmă nu cu foarte mulţi ani, un alergător pe stradă era privit ca un ciudat, acum pe Faleză şi nu numai au devenit obişnuite astfel de imagini, normalitatea a devenit normalitate. Iar ieri, la Semimaraton, în jur de 2.000 de alergători s-au adunat la start şi au oferit o nouă pledoarie pentru sport, dar şi pentru solidaritate, ţinând cont că s-a alergat pentru mai multe proiecte sau cauze comunitare.
Pe de altă parte, sâmbătă şi duminică terenurile de fotbal au fost pline de copii pasionaţi şi entuziasmaţi. La Oţelul, gazonul a fost ore bune sub ocupaţia puştilor. Simultan, pe "Dunărea II", la "Siderurgistul", atât terenul mare cât şi pe cele mici, a fost "Memorialul Zoltan David", organizat de unul dintre cele mai tinere cluburi din oraş cu activitate dedicată copiilor, Sporting. Au fost în jur de o mie de fotbalişti în devenire, astfel că terenurile din oraş s-au dovedit din nou prea puţine, jucându-se şi la Vânători. Peste tot, de dimineaţă până-n noapte. Clubul menţionat s-a dezvoltat zdravăn şi repede, cu investiţii private în care s-a pus mult suflet. Un exemplu asemănător este un club similar, Şoimii Dunăreni, care şi-a rezolvat problema terenurilor puţine construindu-şi propria bază. Chiar dacă, la vârf, fotbalul gălăţean este acum în criză, exemplele menţionate sunt argumente solide pentru certitudinea că vremurile bune sunt cele ce vor veni şi nu sunt deloc îndepărtate.
Au nevoie şi de sprijin, iar cel referitor la infrastructură este esenţial. Un pas important ar fi readucerea sinteticului de la Siderurgistul la un nivel optim. Rog autorităţile municipale să-şi îndrepte atenţia în această direcţie, pentru că suprafaţa de joc a devenit prea dură, iar articulaţiile sportivilor au mult de suferit.
