Prima dată când s-a vorbit de el, cu ani buni în urmă, oamenii i-au spus simplu… Cartierul Siret. Dar, nu, pentru mai marii târgului Galaţi, "Siret" era un nume prea modest pentru ambiţiile faraonice afişate cu aplomb de cei ce se aflau în buricul administraţiei publice la acea vreme. Şi i-au spus "Dimitrie Cantemir"! Uite-aşa, ne-am procopsit cu o ctitorie cu pretenţii "voievodale" şi promisiuni de prosperitate multilateral dezvoltate. Se dorea cel mai mare proiect civil din regiune, iar dacă te uitai pe planşele proiectanţilor spuneai că noul cartier al Galaţiului va fi "mai ceva ca-n filme". Tot felul de minuni: de la "măruntele" săli polivalente, spaţii de recreere, piscină olimpică până la grandioase centre expoziţionale şi chiar aeroport! Ba chiar, în pragul unor alegeri locale, amatorii de locuri de casă începuseră să primească prin poştă "repartiţii"…
Cam acesta ar fi trebuit să fie cartierul "Dimitrie Cantemir" - nucleul zonei metropolitane Galaţi - Brăila, puntea de legătură spre cea mai mare aglomerare urbană după Bucureşti! Dar uite că anii au trecut unul câte unul, s-au adunat cu zecile, primarii au venit şi au plecat, miniştrii au venit şi ei şi apoi cum au venit aşa au plecat, prin partide, administraţie şi politică s-au făcut şi s-au desfăcut tot felul de alianţe, prin campanii li se amintea alegătorilor ce viitor măreţ îi aşteaptă, dar cartierul mult promis a rămas un fel de enclavă din beton în mijlocul bălăriilor.
Planurile de altădată? Doar câteva blocuri construite din fonduri ANL, inaugurate la vremea lor cu tam-tam ministerial, cu chei înmânate teatral în faţa camerelor de luat vederi şi, desigur, cu eternele promisiuni ale unui viitor luminos. În rest, s-a cam ales praful şi de mult dorita zonă metropolitană, iar între Galaţi şi Brăila orgoliile administrative au fost mai mari decât dorinţa de a construi ceva împreună.
De fiecare dată când un străin trece pe digul dintre Galaţi şi Brăila, se întreabă cum de au răsărit blocurile alea în mijlocul acelui "no man’s land" (tărâmul nimănui - n.r.) dezolant! Noi ştim cum: e monumentul suprem al lipsei de viziune, de interes, de competenţe ce au ţinut Galaţiul şi Brăila captive atâtea decenii. Desigur, nici unul dintre aleşii care promiteau cartierul-minune nu locuieşte în blocurile fără canalizare din mijlocul bălăriilor. S-au retras, săracii, în vilele lor din zone cu ambiţii civice mai puţin etalate public…
