„Oare ce-o mai fi făcând primarul PNL al comunei” (Iveşti, Oancea, Cuza Vodă, Cavadineşti, Corni… alegeţi dumneavoastră pe oricare!), m-am trezit întrebându-mă deunăzi. Tocmai mi se agăţase privirea de bannerul pus la intrarea în localitatea mea natală! Şi zău dacă nu mi-au ieşit ochii dincolo de lentila ochelarilor, nevenindu-le să creadă cine cu cine erau în poză. „Ce să facă, domn’ primar, i-a trecut liberalismul, iar acum candidează pentru un nou mandat, la aceeaşi primărie, dar din partea PSD”, ar fi răspunsul corect pe care mi l-aş da singură la întrebarea de la care am pornit. Ce să-i faci, încurcate-s căile politicii!
Serios. Are cineva un contraceptiv pentru naivitate? Ori mai degrabă pentru credulitatea care mă tot încearcă, deşi vârsta nu mă mai recomandă pentru aşa slăbiciune. Naivitatea de a (mai) crede în doctrine politice, în principii doctrinare, în viziuni de stânga şi de dreapta. Aiurea!
Între noi fie vorba, nu mi-a fost niciodată prea clar care-i stânga şi unde-i dreapta, iar când vine vorba de orientare roza vânturilor mi se învârte în minte ca o morişcă. Şi totuşi, nu încetez să mă minunez de „transferurile” politice care se fac în preajma alegerilor şi nu numai. În cazul de mai sus, de la PNL la PSD. Dar se poate şi invers! De pildă, la Cavadineşti, fosta primăriţă vajnic social-democrată este azi candidată PNL la primăria pe care a condus-o până în 2020… Când un liberal, azi social-democrat, dornic de un nou mandat, a învins-o în alegeri… Şi probabil nu e singurul caz, dar n-am avut vreme să scotocesc după toţi candidaţii.
O să-mi spuneţi, un bun gospodar al unei comunităţi e capabil de sacrificii, inclusiv politice, pentru bunăstarea locuitorilor care l-au ales primar. Şi are stomacul suficient de rezistent şi caracterul îndeajuns de moale cât să-şi pună-n piept trandafirii roşii pe care i-a hulit cu tărie.
La fel de bine, politicieni cunoscuţi şi-au proclamat independenţa politică şi au defilat cu ea, apoi au schimbat unul sau chiar două partide… atâta au putut. Cât despre cel mai mare migrator politic al Galaţiului... mă tem că ajung în zona patologiei politice şi n-am competenţe pentru diagnosticare.
Încurcate-s căile politice, îmi veţi spune! Desigur! Dar până la urmă toată politica e o mare şi numeroasă familie. Una în care nici nu mai contează că o alianţă de trei partide de dreapta îl promovează drept candidat la o primărie locală pe cumătrul unui primar de (foarte) stânga. Ce-ar mai conta cumetriile şi năşiile când, într-o familie, fratele mai mare este candidat PSD, iar cel mai mic este lider şi candidat USR…
