România are cea mai mare inflaţie din Uniunea Europeană, 5,8% în luna iulie, în condiţiile în care media continentală este de numai 2,8%. Cu toate acestea, Banca Naţională a României (BNR) este neaşteptat de optimistă, în ultima sa şedinţă de politică monetară anunţând că inflaţia va ajunge la 4% până la finele anului, după ce anterior prognozase 4,9% pentru decembrie 2024.
Este foarte greu de explicat optimismul BNR, în condiţiile în care preţurile mărfurilor alimentare şi nealimentare cresc în continuare lună de lună, iar serviciile se scumpesc şi ele serios, în special pentru ca angajaţii de la privat să ţină cât de cât pasul cu salariile explozive de la stat.
În context, ar trebui precizat că scăderea inflaţiei nu înseamnă şi scăderea preţurilor, ci doar creşterea lor mai lentă, pentru că din ce în ce mai mulţi "analişti economici" confundă, pe site-uri şi la televiziuni, cele două noţiuni.
Revenind, optimismul afişat de Isărescu&comp pare a avea o miză pur electorală, în condiţiile în care BNR recunoaşte că toate presiunile inflaţioniste existente se vor menţine multă vreme de-acum încolo, printre acestea aflându-se deficitul bugetar foarte mare, creşteri salariale peste productivitate sau supraevaluarea leului (folosit de BNR ca principală soluţie antiinflaționistă în ultimii ani).
Peste toate acestea, a venit acum recalcularea pensiilor, o măsură reparatorie necesară în special pentru cei care după o viaţă de muncă, unii cu peste 40 de ani de activitate, primeau nişte pensii de mizerie. Recalcularea, se ştie deja, s-a soldat cu măriri în cazul a peste 80% dintre pensionarii din România, iar acest lucru va aduce în piaţă circa 500 milioane de euro în plus în fiecare lună. Din păcate, generaţia care va beneficia de aceşti bani are cunoştinţe financiare minime, aşa că mai mult ca sigur toate sumele în plus se vor duce direct în consum. Oamenii cu bani în plus vor trăi mai bine o vreme, îşi vor permite să cumpere mai mult şi mai bun, să folosească servicii mai de calitate, însă, evident, în aceste condiţii, inflaţia nu va scădea, ba chiar este foarte posibil să crească. Dacă mai adăugăm şi majorarea pensiilor cu circa 14% de la 1 ianuarie, care va aduce şi ea în piaţă alţi vreo 300 milioane de euro lunar, optimismul BNR pare de-a dreptul deplasat.
Iar categoria socială care va avea cel mai mult de suferit este cea reprezentată de cei ale căror pensii nu au fost majorate, ba chiar au scăzut (situaţie în care va fi nevoie de un an sau doi de indexări "în gol" pentru a ajunge la cuantumul în plată), pentru care inflaţia va deveni o adevărată piatră de moară. Şi aproape un milion de români se află în această situaţie care pare fără ieşire. Bine, ieşirea este întotdeauna la urne, dar multora le lipseşte nu numai educaţia financiară de care spuneam mai devreme, ci şi cea politică.
