Ultimul conflict al coaliţiei de guvernare are la bază plafonarea preţurilor la alimentele de bază, măsură pe care premierul liberal vrea să o elimine, iar PSD şi UDMR să o menţină. Fiecare dintre tabere are argumentele sale, economice în cazul lui Bolojan, care susţine că intervenţia în piaţă generează disfuncţionalităţi majore, pentru că limitarea adaosului într-o zonă determină creşterea lui în altă parte, sociale în viziunea PSD, care susţine că de suferit vor avea tot cei mai săraci dintre români, în capul cărora se va "sparge" inflaţia ajunsă deja la 10%, cu tendinţe de a urca spre 15%.
Dincolo de argumente, ambele valabile la modul general, interesant este că atât premierul, cât şi social-democraţii lucrează, se pare, cu cifre greşite. Declaraţiile ministrului Agriculturii conform cărora un frunct de avocado costă cât trei kilograme de roşii frizează absurdul, iar faptul că şeful unui minister care acordă de ani buni subvenţii de zeci de milioane de euro pentru cultivatorii autohtoni de roşii habar n-are cu ce preţ ajung acestea în piaţă demonstrează faptul că politicile macro în România se fac la nivel de amatorism pur, în cazul în care nu sunt dictate de diverse grupuri de interese.
Situaţia este similară celei din cazul preconizatelor concedieri din administraţia publică, unde s-au vehiculat atât de multe cifre încât este evident faptul că situaţia reală este total necunoscută la Bucureşti. Iar la ultima şedinţă convocată pe această temă, premierul i-a lăsat pe primari cu ochii-n soare, făcându-se că are treburi mai importante de rezolvat, aşa că edilii marilor oraşe au plecat acasă aşa cum au venit.
Rezolvarea ambelor probleme a fost de altfel amânată sine die, aşa cum era de aşteptat să se întâmple, iar aplicarea unor măsuri în aceste zone va mai dura mult şi bine, până când forma finală la care se va ajunge după negocieri va avea probabil efecte minime în reducerea cheltuielilor care sufocă bugetul. Nici vorbă de decizii dure şi aplicabile chiar de a doua zi, aşa cum se întâmplă atunci când sunt afectaţi doar oamenii de rând, nu şi multele grupuri de interese controlate de politicieni.
Până atunci se va mai tăia pe ici, pe colo, ultima "găselniţă" a premierului fiind scurtarea duratei ajutorului de şomaj, unde sumele economiste ar fi total nesemnificative, la fel cum vor fi şi cele provenite din plăţile pe care 90% din foştii coasiguraţi la sănătate (nu) le vor mai face.
Drept urmare, Bolojan şi-a făcut curaj şi ne-a avertizat deja că deficitul bugetar nu va putea să scadă sub 8% în acest an, în ciuda promisiunilor populiste şi a angajamentelor luate în faţa Comisiei Europene. Iar urmarea este logică şi am mai spus-o în acest colţ de pagină: o nouă creştere a TVA de la 1 ianuarie.
