Inaugurarea Bornei Zero a traseului Via Dobrogeana a avut loc sâmbătă, 5 septembrie, la ora 10:00, în zona Elice din Galați. Via Dobrogeana este unul dintre cele mai ambițioase proiecte turistice din sud-estul României, având ca scop conectarea a trei regiuni istorice, a cinci județe și a peste 130 de localități, într-un traseu turistic, cultural și ecologic.
De la punctul de pornire simbolic, din apropierea Bisericii Precista, drumul continuă spre Dobrogea, Delta Dunării și Marea Neagră. Motiv pentru care, după momentul dezvelirii bornei, organizatorii și voluntarii au început marcarea traseului către Grădina Botanică.
Alegerea Galațiului nu este întâmplătoare, orașul fiind unul dintre marile porturi ale Dunării și unul dintre locurile unde regiunea Moldovei întâlnește, prin apă, prin istorie și prin grai, Dobrogea.
Inaugurarea oficială a traseului complet este anunțată pentru 2027.
O sâmbătă diferită
Pe lângă Parcul de la Elice treceau bicicliști și oameni aflați la plimbare, ca în orice început de weekend. În mijlocul acestei dimineți obișnuite, mai mulți voluntari, organizatori și cetățeni dornici de a fi prezenți la celebrarea simbolică s-au adunat în jurul bornei de piatră.
O bornă care, dacă proiectul își va urma parcursul anunțat, ar ajunge să fie primul reper dintr-o călătorie de sute de kilometri. Cei 850 de kilometri anunțați inițial vor avea parte de o recalculare, organizatorul precizând acum că traseul va depăși 1.000 de kilometri.
Pentru cei care au venit, momentul semnifică primul pas al drumului care va uni locuri, oameni și povești de pe ambele maluri ale Dunării.
Pentru Via Dobrogeana, Dunărea este linia de legătură care unește regiunile istorice Moldova, Muntenia și Dobrogea.
Laurențiu Isopescu, președintele și fondatorul Asociației Via Dobrogeana, ne-a declarat că acest drum traversează zone naturale și culturale foarte diferite, de la Parcul Național Munții Măcinului, la cramele și tradițiile sud-dobrogene. Tot el vorbește despre un traseu de aproximativ 1.000 de kilometri.
„Este proiectul întregii comunități. Drumul îl vom construi împreună”, spune inițiatorul. Mesajul său este un îndemn pentru comunitățile ce vor fi incluse în acest traseu, de a urmări modul în care evoluează și de a participa activ la consolidarea sa.
Încă de la primul reper al hărții, Galațiul și Tulcea sunt puse în aceeași poveste. Inspirată dintr-o bornă descoperită la Castrul Roman de la Barboși, realizată dintr-o piatră care provine din cariera de la Nalbant, județul Tulcea, Borna Zero are adânci rădăcini în istoria spațiului local.
„Vor rămâne turiștii și în Galați?”
Unul dintre cetățenii prezenți la eveniment ne-a vorbit despre turismul din Galați, convins că „suntem bine poziționați, dar putem aduce îmbunătățiri”. Tot el şi-a exprimat dorința pentru turismul local, de a deveni „(…) de suprafață, atât la nivel național, cât și european”.
Va fi Galați locul în care turiștii își fac fotografia la Borna Zero înainte de a porni spre Dobrogea?
„Mi-aș dori să parcurg traseul”, ne-a spus un pasionat de ciclism.
Comunitatea din jurul Via Dobrogeana
Numeroși voluntari, simpatizanți ai proiectului, care se implică în susținerea acestui demers, au fost prezenți astăzi la Elice. Bucuria de a avea un astfel de traseu aproape de casă este nemăsurată pentru iubitorii de mișcare.
„Vezi priveliști deosebite și legi prietenii”, ne-a dezvăluit un voluntar cu experiență pe astfel de trasee.
Din discuțiile participanţilor de astăzi am reţinut angajamentul unuia dintre voluntari: „Vom fi prezenți pe teren și vom semnala neregulile, atunci când este cazul”. Acest proiect, se pare, stârnește spiritul civic chiar înaintea deschiderii oficiale de anul viitor.
Primii kilometri au fost marcați chiar în ziua inaugurării. După dezvelirea Bornei Zero, oamenii prezenți nu au rămas mult timp în loc și au plecat spre Complexul Muzeal de Științe ale Naturii „Răsvan Angheluță” din Galați.
Galațiul, punct de pornire
Acolo unde, pe hartă, exista până de curând doar o idee, au început să apară primele semne care îi vor spune unui turist unde se află.
Organizatorii îl descriu drept un drum turistic și tematic care își propune să-i poarte pe turiști printr-o Dobroge descoperită la pas, prin natură, istorie, tradiții, comunități și locuri mai puțin cunoscute.
Este gândit în principal pentru deplasarea pedestră și cu bicicleta, însă anumite porțiuni vor putea fi parcurse prin alte forme de transport. De exemplu, porțiunile din Delta Dunării, unde barca sau caiacul vor fi mijloacele principale de transport.
Printre obiectivele promovate se află Dealul cu Bujori, loc asociat vizitelor Reginei Maria, Stejarul Îngenuncheat, zone legate de povestea lui Terente, un sat de musulmani și cetatea scufundată din apropierea insulei Păcuiul lui Soare. Pe traseu este inclus și Târgul de Floci, vechi centru comercial și loc asociat nașterii lui Mihai Viteazul.
La Elice, au fost prezenți și reprezentanții Asociației Istorice ACT Galați, alături de organizatori și voluntari. Aceștia subliniază faptul că istoria este una dintre principalele componente ale traseului. Iar Galațiul nu duce lipsă de istorie. De la Biserica Precista și Dunăre până la Barboși, centrul istoric și patrimoniul orașului, Galațiul are suficiente povești pentru a deveni mai mult decât kilometrul zero al unei călătorii spre Dobrogea.
„Astăzi am fost cinci persoane, cu cinci echipamente, reprezentând vreo două mii de ani de istorie”, ne-a spus unul dintre membrii ACT Galați.
Această bornă reprezintă o poartă către drumul care vrea să ajungă până în Delta Dunării, la Sulina și către Marea Neagră, trecând prin sate, păduri, ape, cetăți, mănăstiri, crame și comunități. Un drum pe care organizatorii îl anunță astăzi cu peste 850 de kilometri și care, în prezentările fondatorului, se apropie de 1.000.
Deocamdată însă, curajosul proiect a făcut primii pași. Amplasarea marcajelor a dat startul unor discuții despre ceea ce va reprezenta acest traseu. Comunitatea privește cu optimism ceea ce anunță să pună Galațiul pe harta turismului.
Astăzi s-a făcut primul pas pe Via Dobrogeana.
