Modul în care înţeleg mai marii urbei să vegheze la buna desfăşurare a lucrărilor plătite din bani publici nu încetează să mă uimească. Vineri, 8 martie, au închis parţial strada Brăilei, pentru asfaltare. Au dat asigurări că se va face lucrarea între orele 10,00 şi 18,00, cât a fost închisă strada. Asta, evident, nu s-a întâmplat. De la Bănci în jos, până la Trei Star, şoseaua a rămas decopertată şi probabil va mai rămâne aşa o vreme, fiindcă, nu-i aşa, între timp s-a stricat vremea. De fapt, mint. Sâmbătă a fost soare şi cald, era un timp numai bun de pus asfalt, dar era sâmbătă. Iar pentru cei care programează lucrările de asfaltare era probabil extrem de greu să citească, înainte de a purcede la treabă, prognoza meteo pe următoarele 2-5 zile. Cum de duminică plouă întruna, e clar că asfalt nou pe Brăilei n-o să vedem o vreme. Şi ne vom hurducăi bine mersi maşinile prin şanţurile vechi, acum pline şi cu apă, spre disperarea pietonilor imprudenţi, care se apropie prea mult de marginea trotuarului.
Şi, fiindcă tot plouă, revin, obsesiv, asupra unui aspect poate considerat minor, dar extrem de grăitor asupra modului în care se asfaltează - atunci când se mai asfaltează - în oraşul Galaţi. La fiecare ploaie, aproape nu e intersecţie unde, la colţul trotuarelor, să nu se facă bălţi imense. Semn clar ori că asfaltul a fost prost pus, ori că nu e canalizare unde trebuie, ori că, dacă există, aceasta e înfundată. Când s-a reabilitat strada Oltului, pe care locuiesc, am văzut cu ochii mei cum se chinuiau constructorii să îndese asfaltul pe lângă o gură de canalizare din aceea tip grătar pe care, în prealabil, nu o ridicaseră la nivel, aşa cum e normal. Rezultatul nu e greu de bănuit: aproape la fiecare ploicică, se înfundă canalizarea, iar apa acoperă cam jumătate din stradă, exact într-o staţie de maxitaxi, unde oamenii trebuie să se urce şi să coboare. Distracţie pe cinste, repet, pe banii noştri. Pe aceeaşi stradă modernizată, trotuarele sunt impracticabile când plouă, fiindcă geniile de la firma de construcţii care a efectuat lucrările - Vega ’93 - nu s-au gândit că, dacă nu aduci asfaltul la nivelul bordurii, apa va rămâne pe trotuar, ca într-o balie.
Evident, probleme sunt peste tot, practic nu există în oraşul acesta trotuar întreg, stradă perfect dreaptă, nivelată cum trebuie, cu asfaltul compactat ca la carte. Nici măcar nu trebuie să fii geniu într-ale mixturilor ca să vezi asta: în opinia mea, orice trotuar căruia îi simţi, prin tălpile pantofilor, denivelările, nu e făcut profesionist. La fel cum orice stradă ale cărei încheieturi şi guri de canal sunt sesizabile când treci cu maşina peste ele - şi când spun sesizabile, spun de fapt zdruncinabile - nu e cum trebuie. Şi să mă mai slăbiţi, domnilor constructori şi stimaţi edili, cu scuze de genul n-a fost materialul bun sau n-a fost vremea propice sau pe buldozerist l-a durut burta. Că noi, dacă am scoate ziarul cu nişte găuri, pe ici, pe colo, în loc de articole, nu am avea parte de bătăi pe umăr de la cititori. Faceţi, naibii, măcar o stradă întreagă în oraşul ăsta, că ne-am săturat!
