După o iarnă lungă şi zăludă, gălăţenii abia aşteptau să iasă din nou soarele. Să se poată plimba cu copiii, pe role, biciclete, trotinete sau, pur şi simplu, pe jos, pentru aceia care au făcut anul în plin viscol şi abia descoperă bucuria independenţei la verticală. Ei bine, weekendul trecut ar fi fost numai bun pentru asemenea îndeletnicire, evident, dacă şi societatea de salubrizare ar fi luat în calcul dorinţa de evadare din apartamente a gălăţenilor.
Tot în weekendul trecut, la Bucureşti, municipalitatea a sunat adunarea generală la curăţenia de primăvară. Toate companiile de salubrizare, toate firmele sau serviciile care îngrijesc spaţiile verzi au fost scoase pe străzi. S-au reparat garduri şi bănci, s-au repus la locul lor semnele de circulaţie deranjate de zăpadă şi vântul iernii, s-au spălat străzile, s-au desţelenit parcurile şi spaţiile verzi. Cu o săptămână înainte de marea mobilizare, prin media, bucureştenii erau chemaţi să dea o mână de ajutor, după dorinţă şi posibilităţi, îngrijind spaţiile verzi din proximitatea blocurilor.
Acum, că or fi ieşit într-adevăr bucureştenii la curăţenia de primăvară, nu ştiu, dar, măcar cei plătiţi să o facă au făcut-o. La Galaţi, însă, orice aventurare afară din casă a presupus riscuri serioase: e atâta mizerie pe străzi, încât la fiecare rafală de vânt - şi, orice s-ar spune, de lipsa vântului nu ne putem plânge la Galaţi - praful îţi intra peste tot, în nas, în ochi, îţi sufoca pielea, îl simţeai, gros, pe faţa proaspăt spălată, îţi scrâşnea în dinţi, deşi puteai să juri că nu deschiseseşi gura. Chiar şi cu ochelari de soare, după câteva minute îţi simţeai ochii iritaţi şi roşii, oricât te-ai fi străduit apoi să le redai confortul era în zadar, fiindcă atât timp cât rămâneai afară nu exista colţişor unde să te ascunzi.
Mizeria groasă, strânsă în atâtea luni de iarnă, lăsată în urmă după topirea mormanelor de zăpadă depozitate pe unde s-a putut este încă pe stradă. Asta fiindcă, din păcate, dacă iarna a fost manageriată rezonabil de municipalitate, se pare că venirea primăverii i-a cam luat prin surprindere pe cei responsabili de curăţenie.
N-am văzut nicio mobilizare prin oraş, n-am auzit de vreun program care să-i implice şi pe cetăţeni - nimeni n-o să-ţi muncească de bunăvoie într-un oraş sufocat de sărăcie şi lipsit de perspective, dar ia să fi zis că aceia care ies şi participă au o mică reducere a taxelor de strâns gunoiul sau apa de ploaie, ia să vezi cum le creştea oamenilor entuziasmul! Nici vorbă însă de aşa ceva, probabil se aşteaptă să înflorească magnoliile sau vreun alt semn din acesta primăvăratic, până să se raşcheteze noroiul uscat de la marginea străzilor, până să se măture temeinic, să se strângă ambalajele care au fost aruncate de nesimţiţi astă-iarnă în zăpadă şi acum stau agăţate prin gardurile vii, sufocă spaţiul verde şi, când te aştepţi mai puţin, te trezeşti cu ele în plină figură.
Nu cere nimeni străzi spălate cu şampon floral sau cine ştie ce altă bazaconie, nici nu ne mai trebuie bănci cu nu ştiu ce cooler pentru laptop sau alte bâzdâgănii numai bune de dus la fier vechi, pe timp de noapte. Dar e cazul de-o curăţenie serioasă de primăvară şi asta repede, că acuş vine Paştele şi ne vor spune că n-au avut timp. În schimb, au avut timp şi bani de cheltuit, sâmbătă, de Ziua Sfântului Patrick, ce mumă-sa, irlandezii dintre noi sufereau rău altminteri.
