Nu avem parcări suficiente în Galaţi. E un adevăr pe care nimeni nu-l contestă. Nu avem parcări etajate, subterane sau mai ştiu eu ce neam de asemenea construcţii care să ne ajute să înghesuim elegant cât mai multe maşini pe suta de metri pătraţi. Nu avem parcări, aşa că nu ne mai rămâne decât tupeul. Tupeul cu care, constant, pe toate străzile oraşului, mari, mici, late, scurte şi/sau înguste încălcăm legea, într-un dispreţ suveran la adresa concetăţenilor. Spun a concetăţenilor, nici măcar a Poliţiei Locale, pentru că, stimate doamne şi stimaţi domni şoferi, nu neapărat pe poliţişti îi incomodaţi când parcaţi aiurea. Dumnealor, până una alta, vă aplică amenda şi îşi văd de drum. Iar dacă scoateţi sau nu aproape 300 de lei din buzunar ca s-o plătiţi sau doar îngroşaţi rândurile celor care contestă amenzile în instanţă, asta nu mai e treaba lor.
Cei pe care îi incomodaţi, enervaţi, scoateţi din răbdări şi cărora le stricaţi ziua sau noaptea, după caz, cu lipsa dumneavoastră de bun simţ sunt ceilalţi gălăţeni. Fie cei care trebuie să treacă, pe trotuarul pe care tocmai l-aţi ocupat în totalitate sau aproape în totalitate, cu un căruţ de copil sau unul de cumpărături, cu un baston sau un cadru ajutător, în cazul în care se deplasează cu dificultate. Indiferent ce argumente ar încerca împricinaţii să-mi aducă, un lucru este evident: când aţi ocupat în totalitate trotuarul existent nu v-aţi gândit absolut deloc la ceilalţi. V-a durut exact la câţiva metri în spatele posteriorului, asta ca să mă exprim elegant.
La fel, nu v-a păsat deloc de cei care, veniţi seara târziu de la lucru, nu mai găsesc spaţiu de parcare împrejurul blocului, fiindcă dumneavoastră aţi garat strâmb, incorect, de-a latul ori de-a-ndoaselea, ocupând nu unul, ci două sau chiar trei locuri. Ah, aproape uitam, mai există o categorie, aceea a proprietarilor de apartamente care au mai multe maşini. Nu una, nu două, ci trei sau patru, pentru fiecare părinte şi copil adult din casă. Acuma, eu ştiu că, cel puţin deocamdată, nimeni nu plăteşte taxă pentru locul de parcare de la bloc. Şi, chiar dacă s-ar plăti, nu cred că ar fi destule pentru toţi doritorii, aşa că iar ar ieşi scandal. Dar cred că două autoturisme per apartament ar trebui să fie limita maximă, ca să aibă toţi vecinii dreptul la a parca măcar una. Altfel, teamă mi-e că vor fi multe maşini găsite vandalizate în parcare, că nimeni nu le poate păzi întruna.
Încă o chestiune pe care eu nu o înţeleg este cea a caselor care nu au prevăzut măcar un loc de parcare, dacă nu mai multe, în interiorul proprietăţii. Adică, sincer, ai avut bani de ditamai casa, dar nu s-a găsit în tot perimetrul loc măcar pentru o maşină? Adică tu parchezi dincolo de gard şi obstrucţionezi complet trotuarul, dar curtea stă goală, bine merci? E cumva nefiresc, eu nici măcar nu înţeleg, aş spune că e mai logic să-ţi ţii maşina în curte, aşa o aperi mai bine de hoţi şi de vandali, nu? Ori logica şi bunul simţ nu mai au nicio valoare în jungla urbană a parcărilor ilegale, ori nu stăpânesc eu vreun secret ascuns al fenomenului.
