Secretarele şi directoraşii mai tari decât şefii

Scris de Roxana Artene Penciu

Sâmbătă, 30 Septembrie 2017 00:00

Ne amăgim de ani buni cu ideea că un om pus în vârful unei instituţii - primar, prefect, ministru, preşedinte - poate schimba radical lucrurile în bine. Însă uităm că fundamental aparţinem unui popor care a născocit vorba "până la Dumnezeu, te mănâncă sfinţii". Avem obiceiul de a pune eşecurile în cârca unui singur om, uitând că în toate ministerele, comitetele şi comiţiile există slujbaşi care au schimbat zeci de şefi, iar ei au supravieţuit în funcţii, indiferent de partidul care a câştigat alegerile. În hăţişul fiecărui aparat administrativ există, de la secretare şi slujbaşi umili, până la directoraşi, oameni bine înfipţi în sistem, care ţin cu dinţii de scaun, oameni pe care un ministru sau un primar care trece episodic pe jilţul cel mai înalt nu are timp să-i dibuiască a fi cei care sapă la temelia eforturilor lor, pentru că ei sunt cei care, din varii motive, sunt interesaţi să se revizuiască tot, inclusiv şefii, dar să nu se schimbe nimic. Au pârgii unse de multă vreme, lucrează subversiv, astfel încât şefii lor nici nu-şi dau seama de unde vin schimbările, de fapt, sau unde se împotmolesc ideile lor. Pentru că trepăduşii, cei care au în spate o încrengătură de oameni politici şi o întreagă clică de pile şi relaţii, aşa zisele structuri influente, nu-şi doresc cu adevărat reformă şi nici ca lucrurile să intre pe făgaşul normal al legalităţii. Asta ar însemna un cutremur pentru ei, cutremur în care şi-ar putea pierde afacerile şi relaţiile şi scaunele. Ei sunt cârtiţele din umbră care ne subminează interesele, în timp ce noi visăm la un Mihai Viteazu modern care să ne aducă izbăvirea. Pe ei îi favorizează sistemul şi-i pune la adăpostul unui post pe viaţă, bine plătit de la stat, adică din banii noştri, în ciuda incompetenţei şi corupţiei de care dau dovadă. Politicienii încurajează cu bună ştiinţă, prin legi călduţe, acest sistem care le oferă susţinerea şi aerul respirabil pentru afacerile lor. În realitate, nici nu vor în fruntea instituţiilor oameni capabili, care să vrea să facă ceva. Necesare sunt marionetele, pentru a le lăsa mână liberă conţopiştilor de prin birouri să împingă la roata corupţiei. De-aia ne-am ales  cu Daea, Pop, Tudose şi tot neamul lor.