Cu doar câteva luni în urmă, îi avertizăm pe amicii care sunt suporteri ai echipei Petrolul Ploieşti că se grăbesc cu entuziasmul, orbiţi parcă de ideea ascensiunii rapide, în faţa venirii unui investitor. Ba chiar erau supăraţi că Veolia întârzia cu implicarea. Mă refer la Petrolul, clubul renăscut de suporteri.
Având în faţa ochilor proiectul similar al Suporter Club Oţelul, dar unul pe alte principii, le sugerăm să se gândescă la faptul că în România, cel puţin pentru aceşti ani, fotbalul cu patron înseamnă risc uriaş de întoarcere, într-un viitor destul de apropiat, la ceea ce făceam acum un an şi jumate: începeam de la zero reconstrucţia cluburilor de suflet. Opinia mi-e neschimbată, fotbalul cu patron înseamnă dependenţă, în general fatală, de dorinţele şi mofturile unui singur om sau ale unui grup foarte restrâns, avem prea multe exemple în faţa ochilor şi în suflete ca să ne permitem luxul să le ignorăm. Ce repede se uită ce înseamnă un Capră, un Adamescu, un Iancu!
Din păcate, se dovedeşte că avertismentul a fost întemeiat, la Petrolul au apărut deja problemele, Uniunea Suporterilor acuzând reprezentantul companiei investitoare de autocraţie, că reprezentanţii fanilor din Comitetul Director nu mai sunt consultaţi deloc în ceea ce priveşte deciziile importante.
Totodată, episodul recent de la Ploieşti este un fel reconfirmare a faptului că ai noştri, Suporter Club Oţelul, au ales drumul corect. Cel în care, prin statut, principiul de bază este unul clar: deciziile importante în club nu pot fi luate de o singură persoană sau de un grup de interese. Este drept că nu toate merg că pe roate în varianta aleasă la Oţelul. Numărul de membri cotizanţi, socios, abia se apropie de 300, iar asta ar trebui să fie o sursă importantă de finanţare. Gălăţenii nu se îngrămădesc nici să vină la meciuri. Până la urmă, însă, comunitatea va decide prin modul de implicare ce se va întâmpla. Vor membrii ei să merite echipă în Liga I, atunci să se implice şi dincolo de vorbe. Iar de rămân la stadiul redus de acum, atunci probabil vor trebui să se mulţumească cu echipă cel mult în Liga a II-a. Însă, indiferent de ce verdict va da comunitatea, un aspect e clar, cel puţin la Oţelul: fotbalul este al suporterilor şi este timpul să rămână doar al suporterilor!
