Crăciunul de anul acesta vine cu același sentiment de agitație pe care-l simțeam în jurul meu acum 35 de ani. Dar numai agitația acestui final de an cel puțin îngrijorător pe care-l trăim este similară cu cea a primelor zile ale Revoluției (care cică nu a fost revoluție, dar spuneți-le asta și părinților care și-au pierdut copiii atunci). Speranța care ne umplea sufletele în decembrie '89 lipsește azi. Mă simt de parcă sunt și suntem marionete în mâinile unor păpușar ...