Procesul de memorare este direct proporţional cu intensitatea sau nevoia momentului. Uneori învăţăm pentru că ne roagă sau ne obligă profesorul, alteori că vrem să reţinem zile de naştere, alteori nume, etc. În opinia psihologului Alexandru Pleşea, cunoscut opiniei publice drept Antrenorul Minţii, memorarea este o acţiune mentală, emoţională şi fizică. Astfel, avem capacitatea să ţinem minte cifre şi planuri cu mintea, trăiri şi intensitate prin emoţii, experienţe trupeşti prin creierul fizic.
“Fiecare eveniment din viaţa noastră este memorat de către una din aceste funcţii: mentală, emoţională şi trupească. Cel mai rapid se învaţă atunci când le pui pe toate în acţiune sau când se întâmplă să le foloseşti pe toate concomitent. De exemplu, dacă mergi la o petrecere şi te regăseşti cu prieteni (memorie emoţională), faci cunoştinţă cu oameni noi (mentală) şi dansezi de rupi pantofii (acţiune fizică), atunci fii sigur că acel eveniment va rămâne viu în tine pentru mult timp de atunci încolo, şi asta deoarece ţi-ai folosit toate cele trei funcţii”, explică psihologul Alexandru Pleşea.
În viaţa de zi cu zi, aceste trei funcţii nu memorează toate simultan, deoarece nu sunt folosite toate simultan. E necesară o anume voinţă şi aducere aminte pentru a completa o funcţie cu celelalte două. “De exemplu, vrei să înveţi pentru examenul auto, memorezi mental, mişcările fizice le ştii, coordonezi bine picioarele, atenţia şi mâinile. În acest context, mintea emoţională nu este pusă în funcţiune; însă ea, e util de ştiut, reţine cel mai repede, cel mai mult ca durată şi cel mai profund. Mintea raţională nu-şi aduce aminte ce a gândit acum trei minute, însă o trăire sigur da. Examenul auto ar avea şanse să fie luat mai uşor, dacă omul se duce într-o stare care îi place. Studiile arată că, în cazul celor care au talent la cântat şi cântă în timpul examenului auto, şansă de reuşită este de 99 la sută”, explică psihologul. Un alt mod de învăţare rapidă este şocul sau o cumpănă de viaţă. Un moment dificil, o boală, pierderea cuiva drag, o lipsa acută de bani sau mâncare produc schimbări în om prin intensitatea evenimentului neplăcut. “Astfel de schimbări au făcut din leneşi – zmei, din proşti – isteţi, cei din urmă au devenit cei dintâi. Oamenii bogaţi reproduc o asemenea experienţă pentru a se auto-motiva continuu”, conchide psihologul Alexandru Pleşea.
(articol realizat din surse online)