Sigur n-ai uitat cum şi când şi unde m-ai prins cu amanta! Cum să uiţi şi să treci cu vederea un moment „delicat” şi „hotărâtor” din viaţa ta? Da, m-ai (sur)prins! Eram în iatac! Făceam fluiere de fag! Şi de os! Şi de cucută! Cică fluierele astea sunt cele mai bune! Cele mai bune deoarece cântă încet şi mult şi bine! Şi, dacă le auzi, cazi în braţe şi în prag, începi imediat a spune: un tăciune şi-un cărbune, trebuie să-ncerc degrabă, cât mai degrabă, ...

?o cunoşti pe margareta/ cea mai scumpă/delicată,cea pe care am scuipat-o,/ să nu fie deocheată? ?cea pe care-am ridicat-o/ până-n stare de regină,într-o poezie simplă,/ paradigmă, para/fină? ?cea pe care am iubit-o/ mândru, şi-n contumacie,şi cu-atâta naivitate,/ încât nici nu pot de/scrie? ?cea mortală ca suveica/ în război, străduitoare...şi pe care am surprins-o/ în flagrantul cel mai tare? !pot să-ţi zic, în paranteză, / ce s-a petrecut, adică:încurca iţe ...

Autorul celebrului „Luni de fiere”, psihologul Pascal Bruckner, zice/decretează, printre altele, că eliberarea de stresuri şi de angoasele inevitabile într-un timp uniform accelerat, într-o lume care şi-a uitat rostul pe planetă şi, mai ales, într-un cuplu modern (femeie/bărbat)... (era să scriu „bielă/manivelă”)... se poate (cu siguranţă) obţine/câştiga prin metode simple, la îndemâna oricui! Aşadar, cine se confruntă cu aceşti duşmani teribili ai contemporaneit ...

(!) prietenul meu este gata/ să intre-n lumina cea mare,cu toată încrederea-n sine,/ cu-atâta şi-atâta candoare (!)(!) îl văd cum trimite spre zare/ privirea-i senină şi lungăde-aici pân-acolo... şi parcă/ surâde şi-aşteaptă poruncă (!)(!) şi dă dezlegare la câine,/ la cai şi la visuri să pleceoricum şi oricând şi oriunde/ e vreme şi caldă şi rece (!)(!) citeşte ce-au scris muritorii/ în cărţi şi caiete la şcoală,cu dor, cu păsare, cu grijă,/ cu lacrimi şi ...

Ar trebui să-ţi spun „dumneavoastră”, că aşa se cuvine vizavi de Măreţia Ta! Ar trebui să te salut cu onoruri militare în fiecare zi, că eşti mai important decât tot ce te înconjoară în/din lumea/mulţimea poporului tău! Ar trebui să scriu despre tine cele mai elegante eseuri, să te eternizez în toată memoria pământului, să-ţi transmit în fiecare seară „spor la muncă”, nu „noapte bună”! Şi ar trebui să fii aclamat pe toate dealurile cu burta în jos şi ...

(!) el a plecat de atunci şi de acolo,pur şi simplu şi singur ca dumneavoastră (!)(!) el este ne/cunoscutul, el este ne/mărginitul,el este ne/cugetatul, el este ne/dumiritul,el este ne/meritatul, el este ne/curatul,el este ne/voitul, ne/semnificantul,ne/fârtatul, ne/suferitul, ne/auzitul, ne/văzutul (!)(!) el este dar în cale, el este cale-n dar (!)(!) el este, el nu este (!)(!) dar,spre surprindereaşi spre straşnica dumneavoastră ne/norocire,în pogorâre sau cădere spre pământ(l) ...

N-am avut niciodată! N-am avut de unde să am! Şi doar am căutat! Mult şi bine am căutat! Dar n-am găsit! Nimic n-am găsit! Ori, mai bine zis, nimic am găsit! Oare să cred că n-am umblat unde trebuie? Să cred că nu am ales coordonatele corespunzătoare? Oare m-a păcălit cineva? Oare cine se ţine de şotii în această Întindere/Extindere/Destindere hulpavă? Şi doar am ascultat cu mare atenţie, şi am respectat cu sfinţenie, şi am propovăduit cu grijă şi seriozitate toate ...

Totdeauna ai vrut,însă niciodată nu ai ajuns în clipa următoare!...desigur,poţi să-mi demonstrezi teoretic şi practic,matematic şi filozofic,poţi să-i arăţi pe linia orizontului,pe linia infinitezimală dintre ieri şi mâine,poţi chiar şi să juri pe copilăria ta de onoare!... Totdeauna am vrut,însă nu ţi-am spus niciodată!...desigur,pot să jur pe bătrâneţea mea de onoare,pot să-ţi arăt şi să-ţi scriu pe apă şi pe zăpadă,pe ţărna şi pe aerul şi pe focul me ...

Recunosc! Sunt cel mai mare pânditor din partea de Sud a Universului de Nord! Şi nu de alaltăieri, de ieri, de azi... ci tocmai de când m-a dat mama de mâncare şi de băutură la indiferenţa marelui Anonim, la deferenţa micului Cunoscut şi la rapacitatea eternului Nimic!... Şi pândesc încet, corect şi insistent, din adăpostul luminii, din adăpostul întunericului, din adăpostul închipuirii, din cele mai fine şi mai greu de bănuit unghere al Deşertăciunii... poate-poate mă ...

(!) să-ţi fie drag, să-ţi fie dor când e plecat după răspunsuri, pe tărâmul celălalt, să te ferească dumnezeu/ până se-ntoarce iar orfeu, până începe dezlegarea la păcat (!) (!) să te ferească de uitare şi urât, de cei ce-ntreabă (zi de zi) numai de cât le dai din suflet şi din trup/ până când crengile se rup şi până când ţi-ajunge inima la gât (!) (!) să-ţi dea uimire şi răbdare până când o să pricepi cât de aproape-i în curând - mult mai aproap ...