Curtea de Apel Bucureşti a dispus vineri citarea cu mandat de aducere a lui Sorin Ovidiu Vântu în dosarul BID după ce avocaţii omului de afaceri au susţinut că nu se poate prezenta, deoarece are probleme de sănătate, deşi, pe 24 aprilie, judecătorii au susţinut că prezenţa acestuia nu e obligatorie.
Magistraţii au mai spus atunci că nu e necesar ca Sorin Ovidiu Vântu să se prezinte în faţa instanţei, deoarece procesul se află în faza de recurs, atunci când se iau în discuţie în principal chestiuni procedurale.
Pe de altă parte, tot vineri, după ce a cerut să fie adus cu mandat de aducere, instanţa le-a cerut avocaţilor lui SOV să depună la dosar actele medicale, care să demonstreze că SOV nu se poate prezenta şi au fixat următorul termen pentru 12 iunie.
Reamintim că Tribunalul Bucureşti l-a achitat, pe 18 noiembrie 2008, pe Sorin Ovidu Vântu în dosarul BID, pentru acuzaţiile de fals în declaraţii şi uz de fals, după ce acesta contestase decizia Judecătoriei Sectorului 1, prin care primise 2 ani de închisoare, pentru uz de fals, cealaltă faptă fiind prescrisă.
Potrivit motivării Tribunalului Bucureşti, Sorin Ovidiu Vântu nu a încălcat legea când a ales ca banii investiţi la FNI să îi fie gestionaţi de Nicolae Popa, iar pentru eliberarea adeverinţei false pentru înfiinţarea BID nu există suficiente probe care să ateste că SOV a avut vreo implicare.
Tribunalul Bucureşti îşi motivează decizia de achitare a omului de afaceri Sorin Ovidiu Vântu notând că „în cauză, nu poate fi considerat drept încălcare a unor dispoziţii legale imperative faptul că inculpatul a înţeles să îşi gestioneze sumele investite la FNI prin persoane interpuse. Chiar din cuprinsul rechizitoriului, se deduce că probele administrate în anchetă nu au demonstrat implicarea acestuia în devalorizarea fondului”.
De asemenea, instanţa ţine cont în decizia sa şi de mărturia Ioanei Maria Vlas, care a declarat, pe parcursul anchetei, în calitate de martor, că Nicolae Popa era „mâna dreaptă a inculpatului, că orice spunea acesta era ca şi cum ar fi spus însuşi inculpatul, prefigurându-l drept mandatar al inculpatului (n.r. Sorin Ovidiu Vântu), aceleaşi aspecte rezultând şi din declaraţiile altor martori ataşate acestui dosar”, mai arată magistraţii în motivarea deciziei.
În ceea ce priveşte acuzaţia de uz de fals, Tribunalul Bucureşti l-a achitat pe Vântu motivând că din declaraţiile persoanelor împuternicite în relaţia cu BNR pentru înfiinţarea Băncii de Investiţii şi Dezvoltare, Octavian Partenie şi Constantin Dumitru, „nu a rezultat, sub nici o formă, cine anume ar fi cerut, cui, când şi cine le-a înmânat, în final, adeverinţa în cauză”.
Adeverinţa la care fac referire judecătorii este aceea prin care Sorin Ovidiu Vântu ar fi atestat că ar avea un carnet de investitor la FNI cu 125.052 unităţi în valoare de 61.000.365.600 lei şi care ar fi fost depusă la BNR, pentru a arăta de unde provin banii pentru înfiinţarea BID, se menţionează în motivare.
Instanţa mai notează că a ţinut cont de faptul că cei doi martori au dat declaraţii în legătură cu fapte petrecute în urmă cu 9 ani.
Prin urmare, instanţa a decis achitarea lui SOV,"având în vedere cele de mai sus, precum şi faptul că în cauză nu s-a putut stabili în afara oricărui dubiu că inculpatul ar fi avut vreo implicare în eliberarea acestei adeverinţe". Tribunalul consideră că nu se poate concluziona că această adeverinţă a fost depusă de către sau la cererea sau cu cunoştinţa inculpatului la dosarul înaintat BNR, având în vedere insuficienţa probatoriului. Simpla împrejurare că această adeverinţă poartă antetul SOV Invest nu poate antama o concluzie certă a vinovăţiei inculpatului cu privire la această infracţiune”.
Sorin Ovidiu Vîntu a fost trimis în judecată, fiind acuzat că a consemnat, în declaraţia referitoare la autorizarea băncii, date false despre sursa fondurilor utilizate ca participaţie la capitalul social al BID.
Omul de afaceri era acuzat că a depus o adeverinţă falsă prin care atesta faptul că sumele de bani cu care a contribuit la capitalul Bancii de Investiţii şi Dezvoltare provin din banii proprii investiţi la FNI. Potrivit anchetatorilor, suma de 18 miliarde de lei vechi virată pentru BID i-ar fi fost pusă la dispoziţie de Nicolae Popa, partenerul său de afaceri, care ar fi răscumpărat-o de la FNI.
“Adeverinţa atestă că are calitatea de investitor al FNI şi deţinător al unui anumit carnet de investiţii. Nefiind vorba de un fals material în înscrisuri sub semnătură privată aceasta nu poate constitui obiect al uzului de fals. Această adeverinţa nu a fost eliberată la cererea inculpatului (n.r. - Sorin Ovidiu Vîntu) şi nici nu a fost folosită de inculpat”, se arată în motivarea apelului depus în instanţă de Vîntu.
Pe tot parcursul procesului, procurorii i-au acuzat pe apărătorii lui Vîntu că tergiversează dosarul, pentru ca faptele să se prescrie înainte de pronunţarea unei sentinţe. În plus, Sorin Ovidiu Vîntu a fost amendat de trei ori pentru că ar fi dat "dovadă de rea-credinţă în exercitarea drepturilor sale procesuale". Magistraţii care l-au sancţionat au susţinut că "drepturile procedurale trebuie exercitate cu bună-credinţă şi potrivit scopului în vederea căruia au fost recunoscute de lege, iar partea care foloseşte aceste drepturi în chip abuziv răspunde pentru pagubele pricinuite".
Anterior, Judecătoria Sectorului 1 îl condamnase pe SOV, în 18 ianuarie 2007, la doi ani de închisoare şi la plata de cheltuieli judiciare către stat, în dosarul constituirii BID.
