* Astăzi, la 100 de ani şi o zi, primarul comunei, Marian Toniţă, îi va înmâna Nastasiei Ginghină flori, un cadou şi o diplomă de excelenţă * I se va cânta „Mulţi ani trăiască!” şi va fi invitată să sufle în cifra 100, făcută din lumânări festive *
Ieri, 12 iunie, Nastasia Ginghină, din Ciureştii Noi, a împlinit 100 de ani. Pentru comuna Bălăşeşti, eveniment rarisim. Are o centenară!
Să transcriem din documentul ce anunţa venirea Nastasiei pe lume: „Act de naştere a copilei Nastasia Lungu, de religie ortodoxă, născută la 12 iunie 1909, pe la orele şapte de dimineaţă, în casa părinţilor săi din comuna Ciureşti. Fiică legitimă a lui Ion Ene Lungu, în etate de treizeci de ani, şi a Ioanei Lungu, în etate de douăzeci şi nouă de ani. Ambii, de profesie agricultori, după declaraţia făcută de tatăl care ne-a făţoşat copila”.
Suntem siguri că Nastasia Ginghină n-a citit actul acesta niciodată. A muncit „pe lanurile boiereşti” şi la CAP. Opt copii crescuţi de mâinile sale.
La 100 de ani, bagă aţa în ac şi citeşte ziarul fără să aibă nevoie de ochelari. Din mâncarea de carne de găină, la masă, ca regulă, scurmacele îi reveneau ei. Copiilor - pieptul, pulpele, aripile. În anii războiului, când soţul ei era pe front: „Mă trezeam în puterea nopţii şi mă rugam să scape teafăr”.
Pensia sa, o „miniatură” – 370 de lei (o combinaţie de pensii - de CAP, de pe urma soţului şi de urmaşă de veteran de război). Strănepoţi, peste 20. Mai are, în Vizureni-Tutova, o soră de 98 de ani.
Nu se simte singură în casă – „Am, ne-a spus, o icoană, şi pe Hristos aproape”. O mărturisire: „Mă rog la Dumnezeu să mă adoarmă definitiv, cum ştie El, să nu mă doară nimic atunci când îmi va ieşi sufletul”.
Picioarele, ca şi cum nu i-ar mai aparţine. Reumatismul e pe cale să i le anuleze. O dor rău de tot. Deşi cei apropiaţi îi aduc de toate, se miră totuşi că niciunul dintre ei nu s-a gândit să-i cumpere o cârjă.
Se legitimează cu un buletin de identitate ros de şoareci („Când m-am întors de la Galaţi, nu de mult, un colţ din copertă era mâncat de ei”).
În ladă, la îndemână, „articolele” pentru înmormântare. Rochie nouă, 40 de prosoape (după aprecierea fiului ei Ion Ginghină, fost şofer în Galaţi, „sunt cam demodate, va trebui să cumpărăm altele”), un stoc de ţolice pentru „poduri”, pantofi retro, batice, pânză de pus pe ochi…
Comentariu foto: Nastasia Ginghină ne dovedeşte că se poate atinge şi depăşi vârsta de 100 de ani. N-a trăit pe flori de măr, dar aşa a vrut Cel de Sus cu ea - să fie sărbătorită, astăzi, de tot satul Ciureştii Noi.
