Curtea Constituțională (CCR) are programate, începând de astăzi și până joi, 20 septembrie 2018, termene privind o serie subiecte cruciale: modificările aduse de PSD-ALDE Codului penal prin care a fost dezincriminată infracțiunea de abuz în serviciu pentru care Liviu Dragnea a fost condamnat în primă instanță la trei ani și jumătate de închisoare, modificările aduse legii privind statutul magistraților și celei privind funcționarea CSM (legile Justiției), modificările controversate aduse Codului administrativ, precum și legea de revizuire a Constituției în sensul redefinirii familiei drept căsătoria dintre un bărbat și o femeie, anunță G4Media.ro.
De departe, cea mai importantă decizie așteptată din partea CCR este cea în privința modificărilor aduse Codului penal. Actul normativ a fost atacat de președintele Klaus Iohannis, de Înalta Curte de Casație și Justiție și de parlamentarii PNL, USR și PMP. Judecător raportor pentru Codul penal a fost desemnată fosta președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu. Ea s-a făcut remarcată prin poziția intransigentă față de asaltul PSD-ALDE la legislația din domeniul justiției, exprimată în opiniile separate la deciziile privind legile Justiției și OUG 13. De altfel, Livia Stanciu a condus completul de cinci judecători de la Înalta Curte care l-a condamnat pe Liviu Dragnea în 2016 la doi ani de închisoare cu suspendare în dosarul "Referendumul". Printre alte modificări aduse Codului penal, PSD și ALDE au dezincriminat parțial abuzul în serviciu, tocmai infracțiunea pentru care Dragnea a fost condamnat în dosarul angajărilor fictive de la Protecția Copilului Teleorman.
Legile Justiţiei
Deși toate cele trei legi ale Justiției au fost modificate la finalul anului trecut de PSD, ALDE și UDMR, doar una dintre ele a intrat în vigoare. Două - legea privind statutul magistraților și cea privind organizarea și funcționarea CSM - se află încă în procesul legal de contestare demarat de președintele Klaus Iohannis, opoziția parlamentară și Înalta Curte de Casație și Justiție. Curtea Constituțională a stabilit un nou termen pentru marți, 18 septembrie.
Modificările aduse legilor Justiției au fost practic desființate de Comisia de la Veneția, într-un raport ad-hoc făcut public pe 13 iulie. Comisia a solicitat autorităților de la București să revină asupra modificărilor aduse celor trei acte normative, în special în ceea ce privește numirea și revocarea procurorilor șefi ai principalelor parchete - DNA, DIICOT și Parchetul general. Instituția a cerut ca în procedură să fie menținut rolul președintelui României și al CSM pentru a echilibra influența ministrului Justiției.
Codul administrativ
Adoptat de Camera Deputaților în calitate de for decizional în sesiunea extraordinară din luna iulie, Codul administrativ a fost atacat la CCR de către partidele de opoziție (PNL, USR, PMP) și de către președintele Klaus Iohannis. Judecătorii au dat termen pentru joi, 20 septembrie. Una dintre cele mai importante prevederi ale Codului sunt pensiile speciale pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene. O altă prevedere a Codului administrativ vizează că deciziile privind patrimoniul unităților administrativ teritoriale vor putea fi luate cu jumătate plus unu din numărul consilierilor locali sau județeni, față de majoritatea de două treimi necesară în prezent.
Revizuirea Constituției
Săptămâna trecut, Curtea Constituțională a decis să dezbată luni, 17 septembrie, inițiativa cetățenească de revizuire a Constituției privind redefinirea familiei, adoptată marți de Senat în calitate de cameră decizională. Decizia CCR este un filtru înainte ca revizuirea legii fundamentale să fie supusă aprobării finale prin referendum. În cazul în care Curtea va da undă verde inițiativei, consultarea populară va avea loc pe 7 octombrie. În caz contrar, proiectul se întoarce în Parlament, fiind necesară reluarea dezbaterii atât în Camera Deputaților, cât și în Senat, relatează G4Media.ro.
