Dovada motivelor de divorţ se poate face cu orice mijloace de probă prevăzute de lege, şi anume: înscrisuri, interogatoriu, martori, anchetă psihosocială etc.
Proba cu înscrisuri este admisibilă pentru dovedirea tuturor capetelor de cerere, inclusiv a motivelor pentru care se solicită desfacerea căsătoriei. Părţile pot să se folosească atât de înscrisuri sub semnătură privată (ex., scrisori, transcrieri ale unor înregistrări telefonice, fotografii etc.), cât şi de înscrisuri autentice.
Interogatoriul poate fi folosit numai pentru combaterea motivelor de divorţ, precum şi în dovedirea cererilor accesorii divorţului, referitoare la exercitarea autorităţii părinteşti, contribuţia părinţilor la cheltuielile de creştere şi educare a copilului, numele soţilor după divorţ, locuinţa familiei, obligaţia de întreţinere între foştii soţi etc.
În ceea ce priveşte proba cu martori, Codul de procedură civilă prevede că în procesul de divorţ se pot audia ca martori rudele şi afinii părţilor până la gradul al treilea inclusiv, cu excepţia descendenţilor. Se are în vedere că aceste persoane (părinţi, fraţi etc.) sunt cele mai apropiate de soţi şi cunosc mai bine existenţa unor motive din timpul căsătoriei acestora care să determine pronunţarea divorţului.
Ancheta psihosocială se efectuează în cazul în care din căsătoria părţilor au rezultat copii minori. Această anchetă se efectuează de autoritatea tutelară la locuinţa soţilor, iar, dacă aceştia nu au locuinţă comună, la locuinţa fiecăruia dintre ei.
Raportul de anchetă psihosocială trebuie să ofere instanţei de judecată informaţii privind la condiţiile de trai ale soţilor, raporturile dintre părinţi şi copii, modul în care părinţii se preocupă de creşterea şi educarea copiilor etc. Totodată, raportul de anchetă psihosocială poate conţine şi punctul de vedere al autorităţii tutelare referitor la măsurile pe care instanţa le va lua cu privire la minor.
Concluziile acestui raport au doar un caracter consultativ, nefiind obligatorii pentru instanţa de judecată în luarea măsurilor privind exercitarea autorităţii părinteşti şi stabilirea locuinţei minorului. De menţionat, de asemenea, că raportul de anchetă psihosocială are în vedere doar aspecte referitoare la minor şi nu poate fi folosit ca mijloc de probă pentru dovedirea motivelor de divorţ.
