- De câţiva ani, Judecătoria Galaţi este instanţa din judeţ cu cele mai multe dosare pe rol, dar şi cu cele mai mari fluctuaţii de personal. Cum mai staţi la capitolul resurse umane?
- Chiar dacă acum schema, în ceea ce priveşte numărul de magistraţi, este completă, numărul mare de dosare ne face să spunem că în continuare este prea mică pentru volumul de muncă. Avem peste 25.000 de dosare nou intrate în fiecare an, volumul total situându-se anual la aproximativ 40.000 de cauze. Aceste cifre au făcut ca fiecare magistrat al Judecătoriei să aibă în lucru câte 1.600-1.700 de dosare, faţă de circa 700 cât este media pe ţară. În 2013, am fost pe locul nouă între judecătoriile din România, ca volum de muncă. Sunt instanţe cu acelaşi număr de dosare sau un pic mai mare, dar unde schema de judecători este de peste 50. Spre exemplu, la Craiova, Constanţa, Iaşi, unde volumul este de 40.000- 41.000 de dosare anual, numărul de magistraţi este de 51, 53, respectiv, 55, în timp ce noi avem numai 36 de judecători.
- Aţi făcut ceva pentru a corecta situaţia?
- Anual am făcut demersuri pentru mărirea schemei, periodic ni se mai dă un câte un om. Ultima dată am reuşit mărirea acesteia de la 32 de judecători la 36.
- Problema spaţiului s-a rezolvat?
- Nu. Şi nu cred că se va rezolva prea curând, din cauză că ne lovim de aceeaşi problemă, lipsa banilor. Situaţia este cunoscută şi la nivelul ministerului, însă deocamdată nu am identificat o rezolvare. Clădirea a fost construită pentru două instanţe, dar aici funcţionează acum trei. Când a fost făcută, schemele de personal erau mult mai mici, personalul auxiliar era mult mai puţin. Acum sunt avocaţii, sunt cei de la Serviciul de Probaţiune, clădirea a devenit neîncăpătoare. Lucrăm câte patru magistraţi într-un birou. Nu trebuie uitat că fiecare dintre ei colaborează cu câte un grefier. Una dintre cele trei instanţe ar trebui să plece, dar nu avem bani pentru o altă clădire. Pe verticală nu ne putem extinde. Am luat legătura cu cei care au construit şi ne-au explicat că solul nu permite să facem al cincilea etaj.
- Cu spaţiul pentru arhive cum staţi?
- La fel, deocamdată nu avem suficient spaţiu pentru acestea. În arhivă, dosarele sunt pe jos, nu mai avem rastele. Termenele de păstrare sunt de minimum cinci ani. Dacă într-un an sunt circa 40.000 de dosare, o simplă socoteală arată că trebuie să depozitezi aproximativ 200.000 de dosare. Pe cele mai vechi le-am dus la Judecătoria Lieşti. Vin oameni care au nevoie de copii după acele dosare, astfel că, la două săptămâni, grefierul merge cu şoferul la Lieşti ca să ia dosarele, să facă copii şi să rezolve cererile.
- Unul dintre obiectivele intrării în vigoare a noului Cod civil a fost degrevarea instanţelor. S-a realizat acest obiectiv?
- Noul Cod Civil n-a redus volumul de lucru. Prin noul Cod s-a dorit şi soluţionarea cu celeritate a cauzelor. Acest lucru nu se întâmplă, din cauză că nu a intrat în vigoare tot Codul de procedură civilă, în ansamblu lui. Spre exemplu au fost amânate intrarea în vigoare a dispoziţiilor referitoare la judecarea cererilor în camera de consiliu pentru 1 ianuarie 2016, din cauza lipsei infrastructurii. Unde să chemi părţile, când nu sunt suficiente birouri?
- Ce au adus bun noile modificări legislative?
- Acum, prin ultimele modificări, care au intrat în vigoare pe 20 octombrie 2014, cererile de încuviinţare executare silită au fost date în competenţa executorilor judecătoreşti. În schimb, vom avea investirea cu formulă executorie a titlurilor executorii, altele decât hotărârile judecătoreşti, cum ar fi contracte de credite şi biletele la ordin.
Spre exemplu, dacă o bancă avea un contract de credit, înainte, prin legea bancară, era considerat titlu executoriu. Se mergea la executor cu contractul de credit, executorul trimitea la instanţă să se încuviinţeze cererea. Acum trebuie să investesc cu formulă executorie acel titlu executoriu, adică să văd eu că acel contract de credit este iniţiat de o bancă. Este o pierdere de timp, o măsură bună ar fi fost să rămână la executor şi să nu se mai dea investirea cu formulă executorie.
S-a încercat o degrevare a instanţelor şi prin taxarea plângerilor contravenţionale, care înainte erau scutite. Ordonanţa de Urgenţă 80/2013 a introdus o taxă de timbru, modică, de 20 de lei, care nu opreşte petenţii să depună plângeri. Cele mai multe plângeri contravenţionale sunt pe suspendarea permisului de conducere. Acţiunile în instanţă suspendă măsura, astfel că şoferii îşi obţin dreptul de a circula, chiar dacă peste un an doi pierd procesul.
Cine este Răzvan Dicu
Răzvan Dicu are 39 de ani şi este căsătorit. Şi-a început cariera în 2000, ca avocat, la Baroul Vaslui. Din vara lui 2009 este judecător, iar în 2012 a ocupat funcţia de preşedinte al Judecătoriei Galaţi, prin delegare. De la 1 ianuarie 2013 este şeful de drept al acestei instanţe, ca urmare a concursului pe care l-a susţinut.
