Căldură sufocantă, caniculă, pârjol de-a dreptul la şedinţa de luni a Consiliului Local. Fiecare a încercat să se mai răcorească aşa cum a putut: doamnele consilier sau director fluturând delicat evantaiele negre, albe sau colorate, domnii aleşi sau directori mânuind energic câte un ziar sau ordinea de zi.
Sticlele cu apă s-au golit într-o veselie şi cine-a putut s-a servit şi de la vecinul absent. În imensa sală de şedinţă, singurul aparat de aer condiţionat era demult depăşit de situaţie şi prin fantele căscate nu părea să iasă aer rece.
Pe peretele opus, doar o urmă decolorată amintea că a fost cândva acolo un aparat de aer condiţionat. Nici uşile lăsate larg deschise nu salvau câtuşi de puţin situaţia.
Singurul loc unde se putea respira în voie era Siberia – adică holul unde se oficiază de o lună căsătoriile, unde cele patru aparate de aer condiţionat te aduceau în pragul hipotermiei. Logica acestor săli, una caldă, una rece, e dincolo de noi!
