Matematicianul francez Évariste Galois s-a născut pe 25 octombrie 1811, în orașul Bourg-l’Égalité din Franța. A studiat acasă, sub îndrumarea tatălui său, care era profesor. La vârsta de 12 ani a intrat la Lycée Louis-le-Grand din Paris, aici descoperindu-și pasiunea pentru matematică. A studiat apoi la École Normale, dar temperamentul său independent și implicarea în mișcările republicane i-au adus exmatricularea, în 1831.
Deși nu a obținut o diplomă universitară, cercetările sale au depășit cu mult nivelul studiilor formale din epocă, iar contribuțiile sale au revoluționat matematica. Lucrarea sa ”Sur les conditions de résolubilité des équations par radicaux” a fost apreciată de succesorii săi din acest domeniu al matematicii drept momentul declanșator din punct de vedere structural și metodologic al matematicilor moderne.
Ideile sale au dus la nașterea ”teoriei lui Galois”, care leagă structura soluțiilor ecuațiilor de proprietățile grupurilor de permutări. De această teorie s-au ocupat și matematicienii români precum: Simion Stoilow, Dan Barbilian, Grigore Moisil, Traian Lalescu, Vera M. Lebedev și alții.
Cercetările lui Évariste Galois au pus bazele teoriei grupurilor și algebrei moderne, influențând profund matematica actuală, de la studiul ecuațiilor și al structurilor algebrice până la aplicațiile din fizică, criptografie și informatică teoretică.
S-a stins din viață la numai 20 de ani, pe 31 mai 1832, la Paris, în urma unui duel.
(diferite surse)
