Compozitorul Vasile Spătărelu s-a născut pe 21 aprilie 1938, la Tâmna, județul Mehedinţi.
A urmat şcoli de muzică la Craiova, Braşov şi Timişoara, apoi cursurile Conservatorului bucureştean, cu Ioan D. Chirescu - teorie şi solfegii, Gheorghe Dumitrescu - armonie, Alfred Mendelson şi Anatol Vieru - compoziţie şi orchestraţie, George Breazul . istoria muzicii.
În 1963, s-a stabilit la Iaşi, ocupând postul de preparator şi asistent la Catedra de Contrapunct şi forme muzicale la Conservatorul ”George Enescu”, iar viaţa şi activitatea sa au rămas nedespărţite în continuare de capitala Moldovei.
În 1972, a preluat conducerea nou-înfiinţatei clase de compoziţie, creând timp de mai multe generaţii de studenţi, o şcoală de autentică valoare naţională.
Pe lângă activitatea de dascăl, a avut numeroase funcţii în viaţa artistică a Iaşului şi a ţării: decan al Facultăţii de Compoziţie şi Muzicologie de la Universitatea de Arte ”George Enescu”, secretar al Filialei Iaşi a Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, vicepreşedinte al Comisiei de Evaluare şi Acreditare Academică în domeniul Artelor.
În 2002, şi-a susţinut teza de doctorat, „Meditaţii la Enescu”, un proiect de creaţie vizând configurarea gândirii muzicale ca sinteză între tradiţie şi contemporaneitate.
S-a afirmat constant în domeniul creaţiei, dând la iveală lucrări simfonice şi vocal-simfonice, muzică de teatru şi de operă, muzică de cameră instrumentală şi vocal-instrumentală, muzică de divertisment, muzică corală etc, valoarea muzicii sale fiind confirmată nu numai de aprecierile publicului, ci şi de premiile conferite de Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România şi Academia Română.
A încetat din viață pe pe 24 martie 2005, la Galați.
