* Dr. Nicolae Bacalbaşa era ecologist * Agrarianul Mircea Toader şi liberalii Marius Stan, Victor Paul Dobre şi Aurel Nechita candidau la Consiliul Local * Eugen Durbacă era gata să lase Primăria abia câştigată pentru fotoliul de senator, candidatura lui fiind (şi atunci) una controversată
În urmă cu mai bine de 20 de ani, Galaţiul făcea primii paşi pe calea democraţiei şi a pluralismului politic. Merită, prin urmare, să aflaţi ce mai fac acum liderii-fondatori ai partidelor şi ce făceau în urmă cu 20-22 de ani cei care se află acum la cârma partidelor gălăţene.
Plătică, Păcuraru, Gheorghiu
Ilie Plătică Vidovici a condus destinele administrative şi politice ale Galaţiului în primii ani de după Revoluţie. Fostul lider al FDSN - PDSR - PSD, tras pe linie moartă de cei pe care i-a susţinut, nu mai este implicat politic şi lucrează la o carte pe care vrea să o publice la împlinirea a 25 de ani de la Revoluţie. PDL le datorează mult primilor lideri, Costel Gheorghiu şi Teodoru Dobriţoiu. Dacă Gheorghiu a plecat nedrept de repede dintre noi, Dobriţoiu este mulţumit de afacerile sale şi preferă să stea departe de tumultul partidelor. Paul Păcuraru a fost primul lider postdecembrist al PNL Galaţi. Alături de el s-au aflat, din februarie 1990, Vasile Pârlog, actualmente director în cadrul Prefecturii Galaţi, iar din 1991 Victor Paul Dobre. Retras din viaţa publică după un scandal de proporţii, Păcuraru este în continuare susţinător al PNL. În prezent, după cum ne-a declarat, predă cursuri de management pentru angajaţii firmelor private din Bucureşti şi Vâlcea. Probabil nu şţiaţi, dar persoana care a pus bazele PSD - Partidului Socialist Democrat(ic) este avocatul Nestor Călin, actualmente candidat PRM, care n-a lipsit de pe liste la niciun scrutin electoral din 1990 încoace!
Cazul Durbacă
“Alintat” cu apelativul “ultimul dinozaur” pe la colţurile politicii, Eugen Durbacă devenea pentru “Viaţa liberă” din mai 1990, „un caz”. O parte dintre salariaţii de la Întreprinderea de Utilaje Grele pentru Construcţii Galaţi îi voiau înapoi, în funcţia de director, declarându-se nedumeriţi de „păcăleala” prin care a fost înlăturat. O altă parte, în frunte cu Hristache Bogatu (actualmente consilier local PSD) replica virulent că Durbacă are cinci dosare întocmite remise procuraturii. În februarie 1992, Eugen Durbacă, inginer la SC Confort SA, câştiga Primăria municipiului Galaţi din partea Uniunii Stângii Democrate, formată din Partidul Socialist Democratic Român şi Partidul Român pentru Noua Societate, declarându-se „sever cu incompetenţii şi bişniţarii, un adversar al corupţiei”. Zâmbiţi amar, nu-i aşa! Adevărata faţă a lui Durbacă răsare din imaginea distrusă a Galaţiului! Mai interesant este că Durbacă a dovedit o vie apetenţă pentru scaunul de senator. În septembrie 1992, Eugen Durbacă era candidat la Senat din partea Partidului Democrat Agrar din România, candidatura sa fiind deja considerată „controversată”.
Şefii de azi
Primele articole ale Mişcării Ecologiste din România erau semnate de dr. Nicolae Dobrovici Bacalbaşa care explica de pe atunci că „politica este arta compromisului”. În 1992, pe lista aspiranţilor Partidului Democrat Agrar la Consiliul Local l-am descoperit pe Mircea Toader, iar pe directorul Pieţelor, Eugen Zaharia pe lista Partidului Democrat Cooperatist. Pe lista candidaţilor PNL la Consiliul Local din februarie 1992 l-am găsit pe actualul primar Marius Stan, alături de Victor Paul Dobre, Aurel Nechita şi regretatul Sergiu Tofan. În toamna aceluiaşi an, Viorel Ştefan câştiga primul său mandat de senator pe listele Convenţiei Solidarităţii Sindicale. Şi, ca să nu uităm pe nimeni, printre membrii CJ ai FSN din ianuarie 1990 se afla şi un anume student Doru Resmeriţă, actualmente liderul PDL. Ce vremuri!
