Pe principiul mai bine mai târziu decât niciodată, ţărăniştii se apucă vineri de văruit pomii din oraş. Nu contează că e deja jumătatea lui august şi că bunicii noştri făceau acest lucru primăvara.
„Dacă Primăria nu a avut bani sau bunăvoinţă pentru acţiuni pe care un om gospodar le face, cum ar fi văruirea pomilor, le facem noi. Nu e greu să aloce în buget câteva sute de kilograme de var. Noi avem vineri o acţiune, văruim pomii pe bulevardele principale, dar nu vom trece cu vederea cartierele mărginaşe. Chiar dacă suntem la finele verii, lansăm invitaţia ca exemplul nostru să fie urmat şi de celelalte instituţii, partide, întreprinderi care îşi pot aduce contribuţia la schimbarea imaginii oraşului”, a declarat preşedintele organizaţiei municipale a PNŢCD Dumitru Popa Poppel (foto).
La acţiune vor participa aproximativ 20 de membri ai partidului înarmaţi cu 500 de kg de var. I-am întrebat pe ţărănişti dacă îi preocupă estetica oraşului sau vor să le facă un bine copacilor văruindu-i.
„Rău nu se poate să le facem copacilor. Noi facem o economie primăriei. Nu e vorba de cosmetizare, ci de stoparea dezvoltării insectelor şi a gărgăunilor. Niciodată nu e prea târziu”, a declarat Poppel.
PNŢCD a declarat că nici prin cap nu-i trece să ceară autorizaţie pentru acţiune, va înştiinţa Garda de Mediu şi Primăria.
Constanţa Constantin, directorul tehnic al Administraţiei Domeniului Public, ne-a declarat că înainte de a demara acţiunea ţărăniştii au neapărată nevoie de autorizaţie. Orice modificare adusă domeniului public are nevoie de autorizaţie. Altfel „e ca şi cum ar veni cineva şi ar vopsi gardul sau uşa casei dumneavoastră”, ne-a explicat dna Constantin.
În plus, ţărăniştii ar trebui să ştie că văruirea copacilor nu este deloc agreată de Uniunea Europeană. Primăriile din ţară, nu numai cea din Galaţi, au renunţat la această metodă arhaică în urma recomandărilor specialiştilor în domeniu, dar şi a normelor legale şi a dispoziţiilor UE.
Dacă tot vor să le facă un bine copacilor, ţărăniştii ar putea, mai degrabă să-i ude, acţiune pentru care arborii chiar le-ar putea fi recunoscători mai ales pe seceta aceasta.
