Prețul litrului de benzină a sărit de 9 lei, miercuri, în Galați. Deocamdată, numai sortimentele de benzină premium se vând la unele benzinării cu mai mult de 9 lei pe litru. Însă și benzina "regular" s-a scumpit binișor, făcându-ne să ne întrebăm nu dacă, ci când va depăși și ea pragul psihologic pe care motorina l-a sărit de mult. Statul este principalul beneficiar al scumpirii carburanților, se arată într-o analiză realizată de Asociaţia Energia Inteligentă.
Două rețele de distribuție din Galați, Mol și OMV, precum și stația Petrom de pe Saturn vindeau, miercuri, benzină premium la prețuri mai mari de 9 lei pe litru. Conform Monitorului Prețurilor, platformă creată de Consiliul Concurenței, miercuri, în Galați, prețul benzinei premium era de 8,77 lei/litru la Lukoil, 9,08 lei/litru la Petrom Saturn și 9,33 lei/litru la OMV și Mol. Benzina standard avea prețuri de 8,62 lei/litru la Lukoil și Petrom și 8,68 lei/litru la Mol și OMV.
Deocamdată, scumpirea benzinei premium nu este atât de vizibilă, stațiile de carburanți preferând să afișeze, la intrare, prețurile mai mici ale sortimentelor "regular". Dacă intri însă într-o benzinărie din rețeaua Mol, ceea ce noi am făcut ieri, și ridici pompa de la benzina premium, îți apare afișat prețul: 9,33 lei/litrul.
Tot ieri, motorina standard se vindea cu 9,19 lei la Lukoil, 9,22 lei/litru la Petrom și 9,28 lei lei/litru la Mol și OMV. La aceleași benzinării, prețurile motorinei premium erau de 9,55 lei/litru, 9,58 lei/litru și, respectiv, 9,77 lei/litru.
Doar ca o comparație, litrul de GPL (gaz petrolier lichefiat) se vindea cu 4,11 lei la stațiile Lukoil și Petrom.
Statul, cel mai mare beneficiar al scumpirii carburanților
Statul român este principalul beneficiar al scumpirii carburanţilor, astfel că măsura cea mai bună pentru scăderea preţurilor ar fi reducerea accizei şi a TVA, în timp ce plafonarea ar face mai mult rău decât bine, se arată într-o analiză realizată de Asociaţia Energia Inteligentă (AEI), remisă agenției Agerpres.
Urmărind cotaţiile benzinei în anul 2022, acestea au crescut cu 75%, mai mult decât dublu faţă de creşterea de preţ din România. În acelaşi timp, statul a profitat din plin de pe urma acestei creşteri, banii încasaţi din TVA în acest an din vânzarea benzinei crescând cu 40%. În ceea ce priveşte cotaţiile motorinei, în anul 2022, acestea au crescut cu 80%, mai mult decât dublu faţă de creşterea de preţ din România. Banii încasaţi din TVA de către stat în acest an din vânzarea motorinei au crescut cu 40%, se arată în analiza citată.
"Statul, în cazul combustibililor, la fel ca şi în cazul gazelor şi energiei electrice, este cel mai mare câştigător în urma scumpirilor. Concret, statul a câştigat suplimentar, faţă de perioada similară a anului trecut (primele şase luni din anul 2022), 600 milioane de euro din scumpirea benzinei şi a motorinei la pompă. Firmele care vând combustibil probabil au câştigat suplimentar faţă de perioada similară a anului trecut, estimativ, a zecea parte din cât a câştigat suplimentar statul", susțin autorii analizei.
În aceste condiţii, ei consideră că era normal să se iniţieze măsuri încă de la începutul anului 2022, astfel încât aceste câştiguri suplimentare faţă de anul trecut să fie împărţite consumatorului român. În situaţia în care aceşti bani suplimentari, încasaţi fără niciun efort, erau daţi consumatorilor, preţul ar fi fost în prezent la un nivel de 7,3 - 7,4 lei/litru.
"Măsurile pe care România le-ar putea lua pentru a combate actuala situaţie din benzinării, dar mai ales posibilele efecte în securitatea energetică a României, trebuie astfel gândite încât să nu ajungem în situaţia mult mai rea decât ne găsim în prezent şi anume să ajungem în situaţia lipsei efective a carburanţilor la pompă. Una dintre măsurile care ar face mai mult rău decât bine este plafonarea preţului la pompă. Ar fi momentul în care unele companii din România ar reduce eforturile uriaşe pe care le fac în momentul de faţă pentru a găsi soluţii să aducă ţiţei din alte părţi ale lumii decât din Federaţia Rusă, respectiv, folosind infrastructura rusească", spun autorii studiului.
