Prezent, vineri, la Galați, la conferința regională a breslei constructorilor, Cristian Romeo Erbașu, președintele Federației Patronatelor Societăților din Construcții, a acordat un scurt interviu „Vieții libere”. Conducător al uneia dintre cele mai importante companii de construcții din România, Cristian Erbașu a vorbit despre forța firmelor de construcții din Galați, despre nivelul prea mare al taxării forței de muncă, despre exodul tinerilor spre Occident, dar și despre impactul extracomunitarilor veniți în România.
- În ce context s-a desfășurat această conferință regională de la Galați?
- Anvergura conferinței regionale de la Galați a fost mult mai mare decât cea de acum câțiva ani, datorită investițiilor mari care se fac în România, cu atât mai mult la Galați, Iași și Constanța, pe flancul de est al țării, unde sunt și vor fi foarte multe investiții în infrastructură, că e infrastructură rutieră, medicală sau de învățământ. După cum știm, subiectul apărării acestei zone a Uniunii Europene este unul extrem de încins, roșu chiar, și pentru aceasta sunt pregătite multe investiții în zona de est a Europei și, automat, și în zona de est a României.
Galațiul este un oraș mare, care are companii mari. Știm bine că Arcada Company este o companie-reper în construcțiile de cale ferată, avem Tancrad, avem Citadina etc., sunt companii deja recunoscute la nivel național. Pe lângă acestea, sunt și companii mai mici, deci potențialul de construire al
Galațiului este mult mai mare decât al județelor din jur. Prin urmare, mi se pare foarte potrivită o astfel de acțiune aici, în orașul Galați.
- Care sunt cele mai mari probleme pentru industria construcțiilor?
- În primul rând, avem o situație extrem de... nedefinibilă, ca să zic așa. După zece ani de investiții, există într-adevăr companii de anvergură. Pe de altă parte, aceste companii, din cauza unor măsuri care s-au luat în ultimii doi ani, au început să sufere din ce în ce mai mult. Știți că anumite facilități pentru constructori care erau prevăzute până în anul 2028 au fost anulate mai devreme. Evident, sub pretextul PNRR, care nu este un motiv serios, dar, într-adevăr, și sub pretextul deficitului bugetar, pe care îl putem considera un motiv real. Aceste anulări de facilități au debusolat companiile de construcții și nu numai, companiile în lanț - dealerii, furnizorii și chiar fabricanții de materiale de construcții.
Apoi, criza energetică, care se manifestă sub foarte multe forme - toate aceste lucruri au destabilizat firmele de construcții, care erau extrem de active. Dar când schimbi regulile în timpul jocului, evident că și proiectele au de suferit. Companiile au pornit proiectele cu o planificare, iar aceasta este dată peste cap peste noapte. Dar au mai fost și alte măsuri pe care guvernele din ultimii doi-trei ani le-au luat, încet-încet, și care de fiecare dată au avut impact asupra bunei derulări a activității firmelor din construcții.
- Care credeți că ar fi primele măsuri, cele mai importante, care ar trebui luate?
- În primul rând, părerea noastră este că taxarea forței de muncă trebuie să scadă, așa cum se întâmpla prin acele facilități. Acum, nu ținem neapărat ca această reducere a taxării forței de muncă să fie doar pe construcții, cred că ea e binevenită în mai toate domeniile. În momentul de față, noi avem în România o criză a forței de muncă calificate, care trebuie să fie foarte motivată. Deși au crescut salariile și s-au apropiat de cele din Occident în unele domenii, poate chiar le-au și depășit, în continuare tinerii speră să plece acolo. Asta demonstrează că nu numai salariul contează. Contează și condițiile de muncă, condițiile pe care societatea le oferă acestor tineri în sănătate, în educație, contează să aibă posibilități de dezvoltare, de relaxare. Or, aceste lucruri le au mult mai ușor în Occident.
Pentru acest lucru trebuie facilități reale, nu numai PR politic, pentru cei care investesc. Și nu mă refer numai la investitorii strategici, de foarte mare anvergură, ci și la cei mai mici, pentru că și acești investitori mai mici contribuie la îmbunătățirea vieții în România, care, la rândul ei, contribuie la diminuarea exodului, care s-a redus, dar încă există. Și poate ar trebui să avem și această ambiție de a aduce din conaționalii noștri înapoi în România, poate îi convingem că pot obține și aici condiții cel puțin la fel de bune ca acolo.
- Muncitorii extracomunitari sunt o soluție reală la lipsa temporară a forței de muncă?
- Nu va fi o lipsă temporară, ci una pe termen lung. Este o soluție de avarie, prin care România încearcă să își țină activitatea economică la un nivel din ce în ce mai ridicat, așa cum au făcut-o cei din vest cu lucrătorii din estul Europei. Pentru noi, alternativa aceasta a fost, a extracomunitarilor, și, într-adevăr, deși nu a dat roadele scontate de la început, a avut totuși anumite beneficii pentru economia românească și pentru constructori în mod special.
Ce vreau să menționez este că experiența noastră scăzută în interacțiunea dintre popoare, dintre populații cu tradiții și obiceiuri diferite, a diminuat mult integrarea lor în țară. În continuare e o mare problemă și, automat, afectează eficiența lor în joburile pe care le au în România. Pentru că, din păcate, joburile pe care muncitorii extracomunitari le au aici sunt la un nivel scăzut de calificare. Iar noi avem nevoie din ce în ce mai mult de calificare și, într-un viitor apropiat, de înaltă calificare, având în vedere progresul tehnologic care este din ce în ce mai ridicat de la an la an.
