Preşedintele Consiliului Judeţului Galaţi, Nicolae Bacalbaşa, face publică activitatea pe care a desfăşurat-o instituţia pe care o conduce, din momentul în care a preluat mandatul şi până acum * Ce investiţii au fost demarate, din iulie 2012 până în iunie 2015, la nivelul fluidizării traficului şi siguranţa pe drumurile judeţene * Ce poate şi ce nu poate Consiliul Judeţului să facă, pe înţelesul tuturor
Se împlinesc trei ani de când am preluat, în urma alegerilor câştigate cu 152.996 voturi valabil exprimate (58,36 la sută), mandatul de preşedinte al C.J. Galaţi. Vreau să le mulţumesc gălăţenilor pentru încrederea acordată şi să schiţez cât de concordante au fost promisiunile pe care le-am făcut cu acţiunile pe care le-am întreprins. Ţin să fac şi câteva remarci generale. Sistemul de vot a fost recent modificat, votul direct al populaţiei a fost eliminat, alegerile sunt indirecte între consilierii aleşi pe liste de partid. Cred că, în acest mod, democraţia a avut de pierdut, instalându-se domnia trocului politic, condiţie morală tulbure. Deciziile sunt rezultatul votului a 33 consilieri judeţeni plus preşedintele. Poţi influenţa ca preşedinte, dar eşti doar dirijor al orchestrei, nu orchestra însăşi. Nu ai susţinere politică, ci doar trebuie să veghezi ca interesele publice să primeze şi cele personale ale unora să nu păgubească judeţul (asta dacă ai curaj şi personalitate).
Ce este şi mai ales ce nu este Consiliul Judeţului
În ciuda unei păreri larg răspândite şi total eronate, CJ nu este coordonatorul administrativ şi economic al vieţii unui judeţ. Este o instituţie cu buget limitat (bugetul CJ Galaţi este de trei ori şi ceva mai mic decât al municipiului) şi atribuţii punctuale în domenii diverse şi puţin numeroase. CJ este administratorul drumurilor judeţene (790 km), ordonator de credite pentru trei spitale (dintre care Spitalul Judeţean, pivotul asigurării sănătăţii judeţului, instituţie crucială în materie), a şcolilor speciale pentru copiii cu handicap, a muzeelor, a protecţiei copilului şi a persoanelor cu handicap. CJ gestionează, de asemenea, zonele de agrement ale Galaţiului, pădurea Gârboavele şi lacul Zătun. O structură importantă administrată de CJ este cea medico-socială de la Găneşti, care găzduieşte pacienţi irecuperabili social, care trebuiesc ajutaţi şi protejaţi ca fiinţe umane. Activitatea sa s-a îmbunătăţit dramatic, dar numărul de pacienţi ce pot fi găzduiţi este clar insuficient pentru nevoile acute ale judeţului. CJ este implicat în gestionarea situaţiilor de urgenţă, iar preşedintele este vicepreşedinte al organului ce preia gestionarea momentelor de criză (prezidat de prefect). Este, de asemenea, implicat în gestionarea deşeurilor (gunoiului), problemă naţională, supravegheată prin norme UE. CJ poate accesa fonduri europene (în calitate de unitate administrativ-teritorială - U.A.T.) şi coordonează utilizarea unor fonduri alocate de către Guvern prin Ministerul Dezvoltării şi Ministerul Mediului, care sunt însă implementate de UAT-uri, de localităţi. Fondurile alocate CJ sunt, deci, dependente de impozitele plătite din activitatea economică a judeţului, care nu este influenţată de CJ. Pe fondul declinului economic al UE (aşa-zisa criză economico-financiară) şi al României (care de abia de doi ani a început să se redreseze, dar plecând de la o destructurare economică dramatică a ţării), judeţul Galaţi a avut de suferit major. Aşteptările faţă de CJ sunt din această cauză excesive, iar unele reproşuri ce i se aduc, nereale. CJ nu are nici o legătură, de exemplu, cu drumurile naţionale sau criza apei calde şi încălzirii în municipiul Galaţi. Pe de altă parte, în “construcţia capitalismului” din România, a spera că motorul economic sunt CJ-urile este ori o naivitate, ori o diversiune.
Fără timp morţi şi drumuri blocate de zăpadă
Ca administrator a 790 de kilometri de drumuri judeţene, Consiliul Judeţului a avut cheltuieli totale de investiţii în lucrări pentru drumurile judeţene de 77.872.400 de lei, în toţi aceşti trei ani.
La Serviciul Drumuri Judeţene am găsit situaţii pe care le-am înaintat procuraturii. S-a reuşit, pentru deszăpezire şi pentru repararea drumurilor, realizarea unor contracte cadru multianuale, eliminând astfel timpii morţi din perioade critice pentru aceste operaţiuni. A crescut transparenţa în domeniul lucrărilor pe drumurile publice.
Lucrările de deszăpezire s-au desfăşurat fără probleme, fără drumuri blocate şi localităţi izolate în iarna 2012-2013, iarna 2013-2014 şi iarna 2014 – 2015.
Menţionăm că, în anul 2014, am încheiat un contract cadru pe trei ani cu deszăpezirea, până în 2017, în valoare de 5.240.000 de lei, defalcat, pe cei trei ani, sumele fiind de 1.550.000, 1.890.000 şi 1.800.000 de lei.
Am achiziţionat un snowmobil şi accesorii pentru intervenţii pe timp de iarnă în valoare de 68.500 de lei. Am achiziţionat şenilată pentru salvări de vieţi omeneşti atât pe timp de iarnă, cât şi în celelalte sezoane, în valoare de 165.000 de lei.
O atenţie din ce în ce mai sporită la calitatea lucrărilor
Am executat lucrări de reabilitare a drumurilor judeţene pe DJ251A, DJ251B, DJ261A, DJ 252 pe 23 de kilometri, lucrări care au costat în total 18.350.000 de lei.
Am realizat o reabilitare a drumurilor judeţene prin executarea de covoare asfaltice pe DJ 241G, DJ252G, DJ255, DJ 254, DJ 242H, DJ 240, DJ 252I, DJ 25C, DJ 242, DJ 240A, DJ 251A, DJ252, DJ 242, DJ 241, DJ 204N, DJ 242A, DJ 255, DJ 251C, DJ 242D, pe o lungime totală de 19 kilometri, cu un cost total de 15.640.000 de lei.
Am realizat lucrări de plombare pe suprafeţe întinse pe drumurile judeţene şi cedări în fundaţie pe drumurile judeţene, în 2013, în o valoare a lucrărilor de 1.514.000 de lei, în 2014, în valoare de 4.540.000, şi în 2015, în valoare de 5.900.000 de lei. Astfel, dacă ar fi să încadrăm sumele într-un grafic, ar reieşi că sumele alocate pentru astfel de lucrări sunt în creştere.
Am executat reparaţii în urma calamităţilor din 13-15 septembrie 2013 pe DJ 242H şi pe DJ242, reparaţii ale căror costuri s-au ridicat la suma de 84.000 de lei.
Am realizat reabilitarea pe sectoare DJ 242A, prin executarea de covoare asfaltice pe o lungime de 10 km, lucrare care a ajuns 2.750.000 de lei. Am reabilitat prin pietruire DJ 255, pe o lungime de 1,6 kilometri, lucrare care a ajuns la 27.500 de lei.
Am realizat lucrări de pietruire pe un drum impracticabil de 10 ani, DJ 253, Umbrăreşti – Cudalbi, pe o lungime de 15,5 kilometri, contra sumei de 550.000 de lei. Am refăcut rambleul pe DJ 242D, în zona satului Rogojeni, comuna Suceveni, în urma calamităţilor produse în 13-15 septembrie 2013, cu 37.000 de lei.
Am realizat lucrări de refacere a fundaţiei şi a acostamentului pe DJ 242A, în valoare de 30.500 de lei, în zona satului Găneşti, comuna Cavadineşti, în urma cedării acestora, pentru evitarea accidentelor rutiere. Am pus la dispoziţia comunelor din judeţul Galaţi 126.500 de tone de zgură prin sponsorizare de la Arcelor Mittal Galaţi.
În urma inundaţiilor din 13-15 septembrie 2013, s-au realizat studii de fezabilitate şi proiectare pe 11 drumuri judeţene şi anume: DJ 241, DJ 242, DJ 242B, DJ 242D, DJ 242H, DJ 251, DJ 251A, DJ 251C, DJ 251G, DJ 253 şi DJ 255, iar prin Compania Naţională de Investiţii am demarat lucrările pe DJ 242B, DJ 242D, DJ 242H, DJ 251 şi DJ 251G. Până la 16.07.2014, pe DJ 242B, DJ 242D, DJ 242H, DJ 251 şi DJ 251G (lucrări în execuţie) s-au investit 9.500.000 de lei.
S-a expertizat pentru accesare prin fonduri europene, modernizarea drumurilor judeţene, pe o lungime de 160 de kilometri, valoare 217.700.
S-a executat expertiza tehnică şi DALI, pentru executare covoare asfaltice, pe o lungime de 16, 200 kilometri, valoare 157.500 de lei. Am realizat un contract multianual pentru reabilitarea drumurilor judeţene, potrivit graficului: pe anul 2014 – DJ 251 (2 kilometri), DJ 251H (2,9 kilometri), cost 3.500.000 de lei; pe 2015 – DJ 255 (1,6 kilometri), DJ 251C (1,3 kilometri), DJ 252I (1 kilometru), DJ 251B (2, 5 kilometri) şi DJ 252 (4 kilometri), pentru care am alocat 8.500.000 de lei.
Siguranţă rutieră şi eficienţă economică
Am achiziţionat o maşină multifuncţională pentru tăierea vegetaţiei şi fasonarea copacilor, în valoare de 700.000 de lei, dar şi o maşină de marcaj rutier pe drumurile judeţene, în valoare de 19.000 de euro. Prin achiziţionarea maşinii de tăiere a vegetaţiei şi a maşinii pentru marcaj rutier, am eliminat cheltuielile foarte mari prin închiriere de contract cu alte societăţi prestatoare de servicii. Acum aceste lucrări sunt executate de către Consiliul Judeţului. În anul 2014, cu maşinile achiziţionate, am executat 20 de kilometri de marcaje rutiere orizontale şi s-a tăiat vegetaţia pe 600 kilometri de acostament. Până în luna iunie 2015, s-a tăiat vegetaţia pe 400 kilometri de acostament. Am făcut achiziţie publică pentru tăierea copacilor uscaţi, marcaţi de către Ocolul Silvic, pentru a elimina accidentele rutiere şi ruperea liniilor de electricitate, intrând în bugetul Consiliului Judeţului Galaţi 7.560 de lei în anul 2014 şi 20.125 de lei pe primul trimestru al anului 2015. Am montat 443 de indicatoare rutiere verticale pe drumurile judeţene, din care, la patru zile când s-a făcut recepţia la terminarea lucrărilor (RTL), s-a constatat furtul a 101de indicatoare. Investiţia a costat 153.500 de lei. Am demarat şi continuăm recensământul circulaţiei rutiere pe drumurile judeţene, care costă 163.700 de lei.
Cât a investit Consiliul Judeţului în spitale
În condiţiile în care România este părăsită de medici, numărul doctorilor din Spitalul Judeţean a crescut cu 13,19 la sută
În perioada 2012 – 2015, Consiliul Judeţului a abordat o strategie de dezvoltare a sectorului medical bazată pe mai multe direcţii. Dezvoltarea resurselor umane constă în instruirea şi perfecţionarea personalului medical mediu şi superior, înfiinţare de noi secţii clinice de specialitate, care să asigure un standard superior al calităţii actului medical, specializarea medicilor prin obţinerea de competenţe, costurile fiind susţinute de către Consiliul Judeţului Galaţi împreună cu unitatea sanitară. Alocarea bugetară pentru pregătirea profesională a înregistrat o creştere în anul 2015 – 160.000 de lei, comparativ cu anul 2012 – 23.000 de lei. În perioada 2012 – 2015, numărul personalului angajat a crescut, dar întrucât numărul celor plecaţi, fie prin pensionare, fie încetări din motive personale, este echivalent, evoluţia nu este semnificativă, decât la categoria medici, unde procentul de creştere este de 13,19 la sută, fapt datorat înfiinţării de noi secţii clinice şi nu în ultimul rând de importante investiţii în infrastructura medicală şi aparatură medicală performantă, cu finanţare substanţială asigurată de Consiliul Judeţului Galaţi.
Investiţii
Spitalul, prin relaţia cu Facultatea de Medicină, are 20 secţii clinice (din care cinci înfiinţate în 2012-2015) în curs de confirmare fiind încă trei secţii. Secţii interjudeţene de mare adresabilitate: oncologie, radioterapie, neurochirurgie, chirurgie plastică, chirurgie vasculară, obstetrică, nou-născuţi. Alocările financiare ale CJ pentru Spitalul Judeţean au crescut de la 5.144.715 lei, în 2012, la o previziune de 14.192.000 de lei pentru anul 2015. Dacă Ministerul Sănătăţii a acordat spitalului în 2012-2014, 25,7 milioane lei, CJ a acordat 19,4 milioane lei. Un efort enorm în folosul cetăţenilor judeţului!
În anul 2015 urmează a fi reabilitate Laboratorul clinic de analize medicale, Blocul de naşteri, Secţii de medicină internă.
Serviciul SMURD/UPU şi-a crescut permanent activitatea. Astfel, din 2012 până în 2014, numărul consultaţiilor a crescut de la aproape 80.000 la 86.000 anual. Spitalul Judeţean va primi prin proiect naţional un angiograf ultraperformant (peste 1 milion euro, cost), se discută dotarea cu un accelerator linear de particule pentru oncologie, va prelua spaţiului deţinut de către Direcţia Sanitară, este inclus şi în proiectul naţional de telemedicină în judeţ.
Cele trei spitale sunt beneficiare ale unui amplu şi complex proiect de informatizare. Pentru informatizarea celor trei unităţi medicale, Consiliul Judeţului a contribuit cu cofinanţarea (1.422.683 de lei) şi asigurarea fluxului numerar în valoare de 1.920.000 de lei, bani care vor fi recuperaţi din cererile de rambursare. Valoarea totală a proiectului este de 6.889.138 lei.
O mie de hectare împădurite şi zone de agrement moderne
Serviciul Public Judeţean de Administrare a Domeniului Public şi Privat Galaţi înseamnă pentru gălăţeni pădurea Gârboavele, lacul Zătun şi directorul Vali Sandu. Dacă am fi avut mai mulţi Vali Sandu am fi ridicat judeţul!
Serviciul a realizat mai mult de 1.000 ha împăduriri cu salcâm în judeţ, administrează peste 200 ha arie protejată pe plan amenajament silvic (întinerirea pădurii) prin puieţi de stejar şi frasin, administrează o arie de picnic de 200 ha (peste 100 grătare, peste 100 mese, peste 200 bănci, două locuri de joacă copii, un teren de fotbal, 40 umbrare, pubele ecologice) în pădurea Gârboavele.
Anii 2014-2015 au fost cei mai buni ani de încasări ai Serviciului.
Pe drumurile judeţene, Serviciul realizează întreţinerea acostamentelor şi marcaje rutiere, operaţiuni pentru care CJ nu mai plăteşte TVA ca înainte de vreme.
Serviciul implementează pentru zona Zătun proiecte europene de jumătate de milion de euro, proiecte câştigate de dl. Sandu.
Grădina Zoo - De la un proiect blocat, la unul de succes
Grădina Zoo este un proiect realizat cu o finanţare de peste 3,3 milioane de euro prin Ministerul Mediului şi CJ.
Proiectarea a fost făcută de către Consproiect Galaţi, uşor faraonică, costisitoare.
La venirea în mandat am găsit o investiţie blocată, o grădină cu animale costelive, înfometate, cărora li se fura mâncarea. Acum, Grădina Zoo este pe cale de a fi deschisă ca una dintre cele mai moderne din ţară, cu transport ieftin asigurat din oraş, integrată cu Valul lui Traian, Muzeul Satului extins şi zona de agrement refăcută.
Bani pentru supraveghere video
Pentru locuitorii din rural, promisiunea mea electorală a fost investiţia în securitatea individuală. Bătrânii din satele Galaţiului sunt jefuiţi şi agresaţi de către borfaşi. În bugetul votat pe 2015 sunt prevăzuţi 500.000 de lei pentru supraveghere video pe drumurile judeţene (gestionaţi prin Direcţia Arhitect Şef).
Facultatea de Medicină
O realizare majoră o reprezintă Facultatea de Medicină a Universităţii Galaţi, cu un număr de 1.800 de studenţi, din care 200 sunt străini, excelent situată la auditul reprezentat de examenul de rezidenţiat.
