NEC PLUS ULTRA - Viaţa Liberă Galaţi

Balada Căpcăunului încet (o tragedie în limba română)

Scris de Vineri, 29 Mai 2015
Sunt un biet Căpcăun... lumea zice că-s rău, c-am muşcat din frumos şi din sufletul tău, nu-mi dă nimeni un sfanţ, nici măcar un coltuc... nu-i mai bine să tac, să las tot, să mă duc? Lumea râde că plâng şi mă face urât... şi mi-i milă de toţi, şi-mi…

Cuvântul acela (şi celelalte cuvinte pentru doamna Valentina, straşnică cititoare de VL)

Scris de Joi, 28 Mai 2015
Pe marginea prăpăstiei, în pădurea de salcâmi cu flori negre şi înalte, cuvântul acela lăcrămează şi se clatină sub atingerea/greutatea celorlalte: celorlalte cuvinte moarte şi vii, celorlalte cuvinte dintr-o părere, într-o părere, celorlalte cuvinte încă necunoscute, celorlalte cuvinte din alte puncte de re/vedere! Pe marginea prăpăstiei, cu o carte de…

Aş vrea să spun că a murit Ion (litanie la mormântul lui Ion Langa, odihnească-se în pace!)

Scris de Miercuri, 27 Mai 2015
Aş vrea să spun că a murit Ion, dar nu pot spune, tac, nu am cuvinte, mă dor toate cuvintele de când umblam în patru ochi printre morminte şi nu credeam să învăţăm... cum zice poetul cel al nostru, cel Mihai... citeam pe cruci despre odihnă, despre adâncul crud al…

Alternativă (despre „î” din „a”)

Scris de Marți, 26 Mai 2015
Nu mai pot răsări, nu mai ştiu să apun: uite, stau spânzurat de-o amiază schiloadă, vine ochiul de sfinx pe-o nuia de alun, lupii vin (plictisiţi) să mănânce zăpadă! Dacă dorm, nu visez să cobor pe pământ, ca un înger smintit, cu aripi de şindrilă... mi se pare că-s viu,…

Holocaust (nu se poate mai mult)

Scris de Luni, 25 Mai 2015
Nu mai am...am dat (la toţi, la toate) de râs, de plâns, de viaţă şi de moarte! am dat (la fiecare) cât a vrut până la capăt, până la-nceput! am dat şi la frumos şi la urât, şi nu mai am (şi eu) cu ce să râd! am dat din…

Câteva propoziţii simple (şi tu)

Scris de Sâmbătă, 23 Mai 2015
Moto: „în toamna asta nu mai plec de-acasă./ nici o plecare nu mai are preţ./ rămân să-ţi mângâi umbra de mireasă./ şi să-ţi păzesc iubirea de îngheţ. (Iolanda Cremene) Au fugit câinii din lanţuri, toamna s-a-ngropat de vie, sfântul tremură-n biserici, ninge în autobuz, pe maidanul cu gunoaie s-a pierdut…

Elegia ochilor albaştri (despre nimic în mişcare)

Scris de Vineri, 22 Mai 2015
două bucăţi de cer aşa rotunde iubiţi şi respectaţi cu suprapreţ singurii ochi în care se ascunde albastrul s/pus demult la voroneţ ai grijă domnişoară să nu-ţi cadă enigma bleusielului pe jos de milă n-ar mai ninge cu zăpadă şi n-ar mai învia iisus hristos n-ar mai ploua cu nici…

Vine trenul! (nu aşa ai spus?)

Scris de Joi, 21 Mai 2015
Gata, vine trenul! Hai! Nu ne suim? Am luat bilete numai pentru dus, nu ne mai întoarcem, nu mai vrem nimic, nu mai stăm pe gânduri! Nu aşa ai spus? Ai (cu tine) totul! Am (cu mine) tot! Ce-ai păţit, frumoaso? Ce s-a întâmplat? Ai uitat vro clipă? Ai uitat…

Ultimul moromete (fără de care nu se poate)

Scris de Miercuri, 20 Mai 2015
Un zbârnâit de libelulă prin trandafiri sălbatici şi un fâlfâit de măcăleandru prin salcâmii ultimului moromete şi un zbârnâit de săgeată din arcul copilăriei şi un foşnet de mirare prin tot ce se (mai) aude şi tot ce se (mai) vede! Nu, nu sunt propoziţii simple, nu sunt simboluri ale…

Nocturnă la pian (joc fecund, din cauza lui Ion Barbu)

Scris de Marți, 19 Mai 2015
Timp stat la dor. Teroare. Uimire-n fel şi chip. Dor stat la timp. Cădere. Steril în joc fecund. Lucrare-n gol. Plutire. Ce-atâta cip-cirip, dacă nu ştiu nimica-ntru pururi despre sunt? Apoi, din nou. Frustrare. Tortură-n suflet pur. Sânge divin pe clape. Şi-uitare. Dans stupid. Lucrare-n plin. Flanare. Ce-atâta tur/retur, dacă…

Pe calea şi răbdarea lui (la mormântul lui nea Costică Avram din Cudalbi, odihnească-se în pace!)

Scris de Luni, 18 Mai 2015
Pogoară, curge, curge, suie/ de ieri în azi, de azi în ieri,curge întruna, toată viaţa,/ dar nu se varsă nicăieri,rămâne-n susul şi în josul/ cestui înalt, cestui adânc,rămâne candelă în care/ jertfele ochilor se strângdrept hrană a luminii date/ la tuturor, la nimănui,pentru întoarcere pe calea,/ pe drumul, pe răbdarea…

Moldova (supra/poem între cer şi infinit)

Scris de Sâmbătă, 16 Mai 2015
Moto: „Când (mai târziu) a putrezit catargul,/ sirenele muriseră la prova./ Îndrăgostit de-a lungul şi de-a largul,/ visam Ithaca, dar strigam Moldova!” (Iolanda Cremene) în moldova poeziei ziua-i cât o săptămână mor poeţii în picioare sprijinindu-se de lună noaptea doare ca o rană visul prinţului levant în păduri necunoscute mor…

Corabia cu manuscrise la catarg (scufundare de control)

Scris de Vineri, 15 Mai 2015
S-a scufundat corabia bătrână, lovită de vântoase-n lung şi-n lat, umplută cu scrisori despre departe... aproape de liman s-a scufundat, umplută cu tandreţe şi candoare, cu lacrămi şi nădejdi fără sfârşit, cu tot ce-a strâns din largul rătăcirii prin farmecul pustiului lichid... cu tot cu vis şi dor, cu toate…

Ministerul Spălării Naţionale (ordin de zi pe minister)

Scris de Joi, 14 Mai 2015
La muncă!... La muncă!... Poetul trebuie condamnat la muncă silnică, pe viaţă, să se sature, să-i ajungă, să nu mai viseze, să nu trăiască mult şi uşor!... Ce-i cu atâta frumuseţe/estetică nejustificată? Ce-i cu atâta poezie pe cap de locuitor? Ce-i cu atâtea cuvinte folosite/violate ilegal? Ce-i cu atâtea imaginaţii…

După ora şapte (despre salcâmi)

Scris de Miercuri, 13 Mai 2015
Ai să vii, frumoaso, la salcâmul strâmb, după ora şapte, colo, după dâmb, lângă drumul care duce înainte, să-ţi aduc aminte, să-mi aduci aminte? Să-ţi aduc aminte cum te mai aştept într-o noaptea-adâncă, la salcâmul drept, pe cărarea care duce-ntr-un departe, colo, peste dealuri, după ora şapte? Să-mi aduci aminte…

La capătul din partea cealaltă (ultimul psalm pentru mama Maria Iancu, odihnească-se în pace!)

Scris de Marți, 12 Mai 2015
La capătul din partea cealaltă, pe linia dintre naştere şi moarte, foarte subţire, se aude scâncet de steauă: mama începe să plece fără oprire! Şi se înalţă, şi se înalţă, şi se înalţă, şi ne înălţăm şi noi, biruitori, deodată cu ea... încă nu vedem capătul din partea cealaltă, încă…

Numai (declaraţie la moartea unghiului drept)

Scris de Luni, 11 Mai 2015
Mă duc până la uşă...mă duc până la geam... văd numai treacă-meargă, numai nitam-nisam, numai nimic în minus, numai nimic în plus... doar unghiuri ascuţite-n habar de unghi obtuz! Deschid o carte mare şi rară până când găsesc o carte mică şi deasă pe Pământ... o carte care-(mi) spune cum…

Cântec de leagăn (sau amintiri din altă copilărie)

Scris de Sâmbătă, 09 Mai 2015
Ochii tăi, frumoaso, nu mai pot să plângă singuri, fără mamă, singuri, fără tată... stai pe drum, zvârlită, singură, uitată...! (nani-nani-nani, dormi, sărmană ţâncă!) Mâna ta măruntă stă încet, cuminte, nu mai umblă-ntinsă, moale, după lapte, după sânul mamei duse prea departe, duse tocmai unde nu mai sunt cuvinte! Gura…

Era cât pe ce (şi aură, şi auroră, şi înger păzitor)

Scris de Vineri, 08 Mai 2015
Era cât pe ce, dar s-a oprit. Şi s-a prăbuşit. Şi au rămas cuibarele goale. Şi copacii au rămas goi şi ai nimănui. Şi văzduhul a rămas gol şi al nimănuia. Şi am început să (mă) întreb: al, a , ai, ale cui (mai) sunt şi (mai) rămân toate acestea…

Dacă pot să mai stau (poem de grabă)

Scris de Joi, 07 Mai 2015
Dacă pot să mai stau, mă grăbesc să nu plec unde nu-s ce mai sunt, unde sunt celălalt, unde nu-i nici măcar multpreatristul nimic, să (nu)-mi ţină de frig, să (nu)-mi ţină de cald! Mă grăbesc să aştept şi s-aud şi să văd pasul tău genuin în/spre marginea mea, în/spre…

Invitaţie la cerc (şi la altădată)

Scris de Miercuri, 06 Mai 2015
Mă simt pustiu...şi te împiedici/ de pragul sufletului meu când vezi că n-are nici o noimă/ şi nici un pic de Dumnezeu!... Mă simt pustiu...nu mă aşteaptă/ nici un plecat, nici un venit, nu mă mai strigă măcar nimeni/ să-mi dea oleacă de chibrit, să-mi dea un seu de lumânare,/…

Am plecat să mă duc (sentinţă definitivă...după o idee a prozatorului Ion Avram)

Scris de Marți, 05 Mai 2015
Am plecat să mă duc tocmai unde aud bună ziua la nord, bună seara la sud, unde pot pe cuvânt de onoare să schimb pur şi simplu de mod şi de loc şi de timp! Am plecat să mă duc...şi mă duc să alerg pe picioare de plai, să pun…

Aşteptare în oglindă (catharsis... la îndemână şi la îndeochi)

Scris de Luni, 04 Mai 2015
Uitată pe clavir, oglinda pare singurătate-n somn şi-n manuscris şi-n vis frumos... acelaşi vis al aşteptării cu geamul dinspre linişte deschis! Visează s-o privească o femeie în aşteptarea celui ce-a plecat s-aştepte trenul cu mătase pentru nuntă, în gara de atunci, uitată-n sat! Căci vine din demult şi din departe…

Două cuvinte (unul alb şi unul negru)

Scris de Vineri, 01 Mai 2015
Am două cuvinte...!... Hai călare: eu - pe unul alb până-n pământ; tu - pe unul negru până-n cerul unde-o goală blândă şi-un gol blând pregătesc o nuntă, altă nuntă, alt (acelaşi) veşnic început, uite-aşa, s-avem... (şi noi)... cuvinte-n spaţiul/timpul orb şi surd şi mut! Hai călare!... hai!... că (nu)…
Pagina 85 din 108