În scurta perioadă cât a fost ministru al Educaţiei, Emil Boc a semnat listele elevilor care vor primi cea mai mare bursă din învăţământul preuniversitar, „Meritul olimpic”, care se acordă anual din 2002. Această bursă este destinată elevilor care au obţinut premii şi menţiuni la olimpiadele şi concursurile internaţionale.
În Galaţi, un singur elev va primi această bursă - Dan Dănăilă (foto), de la Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri”, cel care a fost în vară medaliat cu aur la Balcaniada de Juniori. El a primit o astfel de bursă şi anul trecut, când s-a întors acasă cu argint de la acelaşi concurs.
Şi acum urmează partea cea mai interesantă a ştirii: ştiţi cu cât îi recompensează statul pe aceşti tineri eminenţi? Cu 290 de lei lunar. Faţă de anul trecut, cuantumul s-a majorat cu fix 10 lei. E adevărat că toţi aceşti copii ţintesc mai sus decât obţinerea unei astfel de burse, dar este de neacceptat că suma este mai mult simbolică, având în vedere cheltuielile pe care le fac familiile care au astfel de olimpici.
Este nedrept pentru că în alte ţări elevii cu care s-au bătut cot la cot pentru aceste premii, primesc stimulente mult mai substanţiale. În timp ce la noi statul acordă un salariu minim (600 de lei) pentru fiecare puşcăriaş care face şcoală în timpul detenţiei, indiferent de notele obţinute, elevii eminenţi sunt recompensaţi cu o sumă modică. Şi nici măcar nu sunt foarte mulţi. E vorba doar de 70 de elevi (anul acesta). Mult mai puţini decât privilegiaţii cu salarii fabuloase pentru cât (nu) muncesc.
Atunci de ce să ne mai mirăm că toţi aceşti tineri nu visează decât cum să plece mai repede din România? Suntem ţara în care este răsplătită doar prostia?
