* Handicapul pe care-l prezintă bazele sportive gălăţene face ca echipa care strânge cei mai mulţi oameni deodată să se mute de anul viitor în alt oraş * Cel mai probabil - la Buzău, acolo unde elevii lui Dorinel Munteanu s-ar putea reculege după drumul parcurs în Parcul „Crâng” *
Iată noul itinerariu al „oţelarilor”!
Am luat la mână tot drumul pe care formaţia de fotbal Oţelul Galaţi îl va avea de străbătut la cele 17 meciuri de pe teren propriu din stagiunea 2010-2011. Singura variantă este ieşirea pe la Tirighina, pe drumul european E87, apoi abaterea pe naţionalul DN2b, itinerariul fiind următorul: Galaţi, Movileni, Şendreni, Baldovineşti, Brăila-sud, Lacu Sărat, Silistraru, Urleasa, Oprişeneşti, Ianca, Mircea Vodă, Surdila-Găiseanca, Surdila-Greci, Vizireni, C.A. Rosetti, Bâlhacu, Cilibia, Gălbinaşi, Buzău.
Probleme peste tot
Galaţiul pare condamnat să rămână fără niciun sport de prim eşalon dacă nu se va investi în bazele sportive. Sala „Siderurgistul” nu permite disputarea jocurilor de Liga Campionilor la volei, iar handbalul feminin dunărean ar fi avut serioase dureri de cap dacă HC Oţelul ar fi avansat în Cupa EHF.
La fotbal sunt, însă, cele mai mari probleme: echipa de Liga I a Galaţiului mai are jumătate de an la dispoziţie pentru a-şi găsi o arenă cu instalaţie de nocturnă, altfel va retrograda din cauza handicapului de la nivelul infrastructurii.
CS Otopeni şi Internaţional Curtea de Argeş sunt cele mai recente exemple de cluburi care au ales alt oraş pentru a-şi disputa partidele considerate pe teren propriu: ilfovenii - pe „Astra” din Ploieşti, iar piteştenii - la Mioveni.
Stan, Mittal, Nicolae…
Invitat zilele trecute la o emisiune locală de televiziune, directorul general al Oţelului, Marius Stan, n-a mai scos din joben nicio promisiune, aşa cum făcea în anii precedenţi.
De altfel, conducătorul clubului de prim eşalon a folosit placa de acum câteva luni: „Eu sunt doar un angajat al clubului, nu este responsabilitatea mea. Când promiteam, aveam şi eu promisiuni la rândul meu.”
Combinatul ArcelorMittal, care se ia zilnic la trântă cu criza economică, numai despre farurile de pe stadionul din Ţiglina III (baza sportivă este proprietatea concernului anglo-franco-indian) nu-i pasă în aceste vremuri, iar apariţia peste noapte a unui „municipal” la standarde europene - aşa cum şi primarul Dumitru Nicolae făgăduia nu demult - ţine de ştiinţifico-fantastic.
Nu zău, Buzău?
Prin urmare, singura grijă a capilor „oţelari” este identificarea unei arene iluminate care să-i poată găzdui pe roş-alb-albaştri în stagiunea 2010-2011 a campionatului intern. Constanţa este cam departe – sunt 250 de kilometri până pe Litoral – şi nici Paşcaniul (da, acest Tecuci al judeţului Iaşi are becuri pentru fotbal!) nu-i chiar la o aruncătură de băţ.
Singura soluţie pare a fi Buzăul, localitate aflată la 139 km de terenurile de antrenament ale formaţiei pregătite de Dorinel Munteanu. „Da, în proporţie de 90 la sută vom juca la Buzău”, confirmă Marius Stan, în calcul fiind luat şi aspectul că Gloria din acest oraş are şanse minore de a promova la finele stagiunii curente.
Aşadar, Oţelul va umbla creanga prin ţară. Cel mai probabil prin renumitul parc buzoian „Crâng”…
Explicaţie foto: Acesta este drumul pe care îl va parcurge echipa Oţelul până la statutul de gazdă. Asta în campionatul următor dacă Galaţiul nu va avea, până la urmă, un stadion cu nocturnă
Fotomontaj: Florin Novac
