Formația de baschet masculin CSM Galați a avut un sezon bun, chiar dacă n-a reușit să se califice în Top 10, iar unul dintre jucătorii importanți ai echipei s-a dovedit a fi gălățeanul Andrei Petică.
"Sperietoarea" campionatului a fost CSM Galați, o formație căreia nimeni nu-i atribuia prea multe șanse la startul sezonului. Cu multă muncă și ambiție, echipa gălățeană a reușit să facă meciuri bune și să strângă victorii cu Steaua, Constanța, Timișoara sau Voluntari, formații mult mai bine cotate. Unul dintre protagoniști, jucător a cărui evoluție nu se vede neapărat în statistici, ci mai mult pe teren, a fost Andrei Petică. Gălățean la origini, Petică (30 ani) a mai jucat în Liga Națională la Phoenix, după care s-a transferat la CSU Sibiu. O serie nefastă de accidentări l-au adus în liga secundă, iar când prea puțini mai credeau în el a reușit să-și repună cariera pe picioare, sub comanda lui Florin Nini, la CSM Galați.
- Cum a fost revenirea la Galați?
- A fost mai bine decât mă așteptam. Eram încrezător în mine, știam cum m-am antrenat în ultimii ani și chiar dacă aveam așteptări să fie bine, pot spune că a fost până acum un sezon chiar mai bun decât mă așteptam. Am reușit să mă integrez foarte repede în echipă. Știu să-mi fac jocul, nu mă bag în ce nu știu să fac.
- Ai fost unul dintre baschetbaliștii români din campionat care au confirmat în acest sezon. Care consideri că a fost atuul tău în acest sens?
- Trecutul cred că m-a ajutat foarte mult. În ultimii 3-4 ani, din cauza regulii U23, parcă am avut ceva de demonstrat. Am pus presiune pe mine să dovedesc. Știam că merit să joc, dar nu aveam intrări, din cauza acelei reguli. Asta m-a ajutat foarte mult să mă mobilizez și să am un randament cât mai bun.
- Cât de mult te-a ajutat perioada de juniorat, ce ai dobândit în acea perioadă?
- M-a ajutat foarte mult acum și pentru că mă știa antrenorul Florin Nini când am revenit la Galați. Consider că sunt printre puținii norocoși care au avut parte de un juniorat bun. Am învățat fundamental ce trebuie să învețe un junior. Nu am fost preocupat sau învățat să marchez 50 de puncte pe meci, iar echipa să piardă. De asta nici nu-mi place să ies în evidență neapărat ca marcator, ci ca joc în general. La juniori eram cam cinci care ne împărțeam punctele, minutele, iar asta m-a educat să fiu mai mult pentru echipă decât pentru mine.
- Cum caracterizezi sezonul actual?
- Pe de o parte, consider că oricum am depășit așteptările. În același timp, e un gust amar că n-am reușit să fructificăm tot sezonul prin calificarea în Top 10. Am fost la o secundă distanță. E puțin ciudat, pentru că știu că meritam să fim acolo sus. Acesta este sportul, trebuie să accepți ceea ce se întâmplă și să treci mai departe.
- Planuri pentru viitor?
- În vară o să mă dedic antrenamentelor, n-o să-mi iau prea multă pauză. Sper să pot lucra și în afara țării, să-mi dezvolt părțile la care încă nu sunt stăpân pe mine în totalitate. Vara trecută m-am concentrat să pot să am o revenire bună pe ce știu eu cel mai bine, acum trebuie să progresez și la celelalte caracteristici. În baschet e complicat să îți planifici viitorul carierei, pentru că se schimbă multe reguli și nu știi niciodată. De când am fost în Liga a II-a, mi-am dorit să joc din nou în primul eşalon și să ajung și la lotul național. Primul obiectiv a fost îndeplinit, iar acum muncesc pentru cel de-al doilea.
