Făt-frumos...urât din Lacrimi (fără ieşire)

Făt-frumos...urât din Lacrimi (fără ieşire)
Evaluaţi acest articol
(1 Vot)

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou"

Şi umblu...(toată viaţa)...prin ochii tăi adânci!

şi ce frumos!...nu-i nimeni!...doar eu!...tu unde eşti?

citesc retine, caut, întreb, ascult...ş-aud

cum torni eternitate şi aşteptare-n ceşti!

 

Şi umblu...(fără milă)...te rog, vreau să (mă) plângi,

să pot ieşi în lacrimi şi să te văd măcar

în ultima secundă!...hai, doamnă, e târziu,

şi sufletul meu bate din ce în ce mai rar!

 

Şi umblu!...şi tot umblu!...şi chiar pricep cum ştiu

că astă grea umblare nu are vrun temei

şi nici sfârşit nu are...cum n-are început

fiindcă tu, frumoaso, tu eşti în ochii mei!

 

Şi umbli...(toată viaţa)...mă rogi ca să (te) plâng?!

ce ochi în ochi!...ce umblet pe spate şi pe brânci!

tu n-ai nici o ieşire din ochii mei înalţi,

eu n-am nici o ieşire din ochii tăi adânci!

NEC PLUS ULTRA, Colecție

Citit 2494 ori Ultima modificare Duminică, 22 Septembrie 2024 15:43

Nu se mai pot comenta articolele mai vechi de 30 zile.