Bilanţ negativ greu de egalat pentru căile ferate din România. Datele arată că, în tot anul 2018, trenurile au avut întârzieri de nici mai mult, nici mai puţin de... șase ani. În alte state, o întârziere de numai câteva minute este atât de ruşinoasă încât ministrul Transporturilor îşi dă demisia.
Statistica vine chiar de la Ministerul Transporturilor. Şi, în timp ce la noi oficiali se mulţumesc să constate dezastrul, în Japonia, şeful căilor ferate a demisionat, iar ministrul Transporturilor şi-a cerut public scuze când trenurile de acolo au adunat întârzieri de trei minute într-un an, relatează Digi 24.
Întârzierile trenurilor din ţara noastră nu mai sunt de mult o surpriză pentru călători. Nici anul trecut nu am stat mai bine la acest capitol, iar concluzia reiese clar din răspunsul oficial primit de un deputat din partea Ministerului Transporturilor. În 2018, în perioada iunie-noiembrie, timpul de aşteptare în plus a fost de 1,6 milioane de minute. Adică, o întârziere de peste trei ani în doar șase luni. Călătorii au pierdut timp în sălile de aşteptare din gări şi în anii anteriori. În 2017 trenurile au întârziat în total peste 4,53 de milioane de minute, echivalentul a opt ani şi jumătate. Aproape la fel arată datele şi pentru anul 2016, când numărul minutelor de întârziere a ajuns la aproximativ 4, 5 milioane.
Ministerul Transporturilor susţine că regretă disconfortul creat, dar CFR acţionează astfel încât să fie menţinută siguranța circulaţiei trenurilor. Unele dintre motivele invocate pentru aceste întârzieri sunt porţiunile de cale ferată care nu permit o viteză ridicată, dar şi restricţiile de viteză introduse pe perioada lucrărilor de întreţinere şi reparaţie pe anumite tronsoane.
Trenul interregio 1661 Bucureşti-Iaşi, pe lista curselor întârziate
Atât la dus, cât şi la întors, călătorii simt că îmbătrânesc în tren. Întârzierile sunt de la zeci de minute la câteva ore. În funcţie de restricţii, de alte garnituri sau de vreme. Trenul interregio 1661 București – Iași este unul dintre cele care a adus CFR în situaţia de a cumula șase ani de întârzieri într-un singur an. „Problema e pe relaţia Tecuci – Bucureşti. Acolo întâmpină greutăţi şi sunt nevoiţi să circule cu viteză redusă. Infrastructura e învechită şi nu mai pot face decât reparaţii pe anumite tronsoane. Dacă s-ar lucra la infrastructură, atunci viteza ar creşte”, a declarat un conductor pentru Digi 24.
În anii trecuţi, situaţia a fost şi mai rea. În 2016 şi în 2017, de exemplu, CFR a adunat câte opt ani şi jumătate de întârziere. Conducerea spunea, la acea vreme, că trenurile merg mai încet... pentru siguranţa călătorilor.
„Infrastructura are restricţii de viteză pe care în loc să le elimine, cresc şi pentru că nu se investeşte. Materialul rulant este vechi şi locomotivele rămân defecte, mai vine şi iarna, care ne găseşte total nepregătiţi”, a declarat Rodrigo Maxim, reprezentant al Federaţiei Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România.
Sătui şi ei, unii dintre angajaţii CFR sunt gata să iasă în stradă luna viitoare. Cer salarii mai mari şi condiţii mai bune, atât pentru ei, cât și pentru călători, informează Digi 24.
Spre comparaţie, opt din zece trenuri din Franţa ajung la timp. Iar în Italia, în 2017, întârzierea medie a fost de aproape 11 minute. Celebru rămâne cazul ministrului Transporturilor nipon care şi-a dat demisia după ce toate trenurile din Japonia înregistraseră întârzieri de trei minute în tot anul!
