România nu intră în Schengen nici în acest an, iar în Consiliul Justiție și Afaceri Interne (JAI) din 4-5 decembrie - pe a cărui ordine de zi se află intrarea României și Bulgariei în spațiul european de liberă circulație - nu va exista un vot, au declarat pentru HotNews.ro surse guvernamentale.
Aderarea României și Bulgariei la Spațiul Schengen se află pe ordinea de zi a Consiliului JAI din 4-5 decembrie, exact în forma în care a figurat și pe agenda JAI din decembrie 2022, când Bucureștiul a fost blocat de Viena.
Surse guvernamentale spun însă că nu va exista un vot, în condițiile în care Olanda, unde tocmai au avut loc alegeri, nu și-a dat acceptul pentru aderarea Bulgariei, care este la pachet cu România.
„Nu se va da vot (la Consiliul JAI din 5 decembrie - n.r.), iar subiectul va rămâne în suspensie, până se clarifică situația din Olanda. (...) Românii și bulgarii, sprijiniți de spanioli, fac presiuni ca subiectul aderării României și Bulgariei la Schengen să rămână în suspensie pe ordinea de zi”, au declarat sursele guvernamentale citate de HotNews.ro.
Conform acelorași surse, autoritățile de la București vor încerca convocarea unui Consiliu extraordinar al JAI după jumătatea lunii decembrie, unde să se ia în discuție aderarea în doi pași, cu intrarea frontierelor aeriene, din martie 2024. Acesta este însă scenariul pozitiv.
Reamintim că Olanda s-a opus aderării Bulgariei la Schengen, iar Austria s-a opus intrării în zona de liberă circulație atât a României, cât și a Bulgariei.
În Olanda tocmai au avut loc alegeri, al căror rezultat contează în ecuația aderării României și Bulgariei la Schengen. Câștigătorul surpriză a fost partidul de extremă dreapta al populistului anti-islam Geert Wilders. Acesta, lider al Partidului Libertății (PVV), a exploatat frustrarea larg răspândită în rândul olandezilor privind migrația, promițând "granițe închise", și și-a pus în așteptare promisiunea de a interzice Coranul, nota BBC. Politicianul islamofob a promis că va deveni în cele din urmă premier al Olandei, după alegerile în care partidul său a câștigat cele mai multe locuri în Parlament, chiar dacă asta înseamnă că va „continua să-și modereze” pozițiile.
În plus, Viena a transmis în mod repetat că nu și-a schimbat poziția. Ultimul semnal a fost transmis recent de către ministrul de Externe, Alexander Schallenberg, care a spus că Viena își menține vetoul față de extinderea Spațiului Schengen cu România și Bulgaria, a scris Die Presse. Oficialul austriac a insistat însă că blocada nu ar fi îndreptată împotriva României sau a Bulgariei, existând "o problemă fundamentală" cu Schengen.
După cum se știe, aderarea României și Bulgariei la Schengen a fost blocată de Austria și de Olanda la Consiliul JAI din decembrie 2022. Bucureștiul a avut sprijinul a 26 de state membre UE, dar a fost blocat de Austria, care continuă să se opună. Karl Nehammer, cancelarul Austriei, a justificat în mod repetat blocarea intrării României și a Bulgariei în Spațiul Schengen prin faptul că acestea nu ar împiedica fluxurile de migranți ilegali ce ajung la frontierele Uniunii Europene să intre în spațiul comunitar. Cel mai recent, Nehammer a declarat, la sfârșitul lunii octombrie, că extinderea Schengen în condițiile actuale este "de neconceput" și că spațiul de liberă circulație trebuie "reparat".
