România face primii pași teoretici către o revoluție a transportului feroviar, analizând implementarea unei linii de mare viteză care să lege Constanța de Oradea, potrivit HotNews.ro.
Într-o țară în care viteza medie a trenurilor de pasageri abia atinge 45 km/h, ambiția de a circula cu 300 km/h pare, pentru moment, un scenariu fictiv. Totuși, Ministerul Transporturilor a pus pe masă un plan de 18 miliarde de euro pentru un traseu de aproximativ 800 de kilometri.
Proiectul, prezentat de Robert Răzvan Dobre, director în minister, vizează o magistrală care să treacă prin București, Brașov, Sighișoara, Cluj și Oradea. Strategia nu presupune construcția unei linii complet noi pe tot parcursul, ci un sistem hibrid: sectoare modernizate, acolo unde infrastructura permite deja 160-200 km/h; proiecte „greenfield”, construite de la zero, pentru a permite atingerea vitezei de 300 km/h.
Impactul asupra timpului de parcurs ar fi radical. O călătorie de la București la Oradea ar putea dura doar 3 ore și jumătate, față de cele 14 ore din prezent, iar drumul din Capitală la mare ar fi redus la o singură oră.
Provocări politice și tehnice
Realitatea din teren rămâne însă dură. Cu doar 38% din rețea electrificată și restricții de viteză care coboară frecvent la 30 km/h pe liniile vechi, saltul tehnologic necesită o voință politică de fier, pe parcursul a cel puțin două decenii. Oficialii estimează că, într-un scenariu accelerat, primul tren de mare viteză ar putea fi operațional în 10-15 ani, însă doar dacă finanțarea va fi constantă și se va apela la expertiză externă.
Costurile sunt pe măsură: o linie de mare viteză în Europa costă, în medie, 25 milioane de euro/ km, dar poate depăși 80 milioane în zonele montane dificile, precum Carpații, unde sunt necesare tuneluri masive și tehnologii de ultimă oră. Succesul acestui demers depinde critic de capacitatea autorităților de a menține un ritm constant al lucrărilor, evitând blocajele birocratice care au măcinat proiectele de infrastructură în ultimele trei decenii. În plus, integrarea României în rețeaua europeană de mare viteză ar putea transforma complet economia regională, oferind o alternativă ecologică și ultrarapidă la transportul aerian sau rutier.
