A fost odată... exact când mă pregătesc (la şcoală şi-n casa natală) să scriu despre ce a fost odată. Mă pregătesc încet, dar mereu. Pregătirea-i simplă. Trebuie doar să am ochi buni şi minte sănătoasă. Şi am, slavă Domnului! Ochii sunt buni. Chiar foarte buni, mă pot lăuda. N-au cum să fie răi. Aici nu poţi avea ochi răi. Nici auzul n-are cum să nu fie bun. Văzul şi auzul şi sănătatea mintală mă ajută să pot înţelege (mă rog, măcar să încerc să pot p ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" am visat că stai la drumul mare,/în rochie de mireasălungă până dincolo de închipuire,şi frumoasă, până dincolo de frumoasă!se făcea că trece pe lângă tinetoată lumea alcătuită din strâmbi şi drepţi,dar nu te întreabă nimeni/de ce stai, pe cine aştepţişi se mai făcea că trece şi mama/spre dincolo de zareşi se opreşte şi-ţi spune că am să vin şi eucu pietre de şotron în buzunare!am visat că n-o crezi ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Bună fie-ţi dimineaţa,/ Ziuă întomnată...!cred că (nu) a fost odată/ (cam) ca niciodată,nu a fost să (nu) se-ntâmple/ ori să (nu) se ştiecum nu creşte grâul dacă/ n-are ciocârlie,cum îşi rugineşte raza/ cercul dacă n-areţânc şi ţâncă, loc de joacă,/ roată şi cărare...!Cum păcatul nu există/ dacă nu se-mparte,tot la fel şi viaţa-i goală/ dacă n-are moarte!Tot aşa şi moartea-i goală/ dacă n-are viaţ ...

Da... de atunci, toate curcubeele sunt multicolore. Nici unul nu mai vrea să fie alb-negru. Şi eu, eu ce mai colorez, dacă vin toate de-a gata, frumoase, numai bune de văzut, de socotit, de minunat? Şi cum o mai văd pe fata în rochie de stambă, dacă nu mai avem ce vopsi?... Iată, stau în vârful teiului şi admir brâul lui Dumnezeu, cum îi zice tata, sau brâul Maicii Domnului, cum îi zice mama! La capătul dinspre Jăravăţ, într-un tei de-o seamă cu al meu, o văd pe ţânca d ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" Bună fie-ţi dimineaţa,/ doamna mea de Joi!cică umbra depărtării/ vine înapoi,umbra tocmai de atuncea,/ umbra ce-a rămasîmpietrită pe cărarea/ primului meu pasînspre gara unde vine/ trenul şi mă iaîntr-o lume fără umbră,/ care nu-i a mea,care n-are nici o noimă/ şi nici cap-compas,n-are nici un hai-încoace,/ n-are nici un haz!Şi aştept, aştept să vină.../ dar nu văd nimic!dacă nu găseşte drumul?/ dacă i-o fi f ...

Cu tot ce-mi spune şi cu tot ce-mi porunceşte în ziarul de ieri, mama are dreptate. Chiar dacă nu ştie (deocamdată) câteva amănunte esenţiale din realul/ imaginarul meu dat în clocot, nevasta lui tata consideră că trebuie să mă pună la punct, să mă ţină şi cu picioarele pe lut, nu numai cu ăla de sus prin cirus, nimbus şi cumulus, ăştia care fac ce fac şi-mi aştern în ochi năframele astea vărgate, eşarfele astea multicolore şi fascinante până la paroxismul puteri ...

Din câte-mi şopteşte şi-mi arată geografia planetară terestră, Mediterană-i mare pe mijlocul pământului şi locuieşte-nspre sudul teiului în care stai şi cauţi cu privirea către răsărit. Din câte ştiu de la tine, Ea dinspre această mare trebuie să vină, dinspre Roma, nu dinspre dealurile Ciutei, da?! Şi dacă-i aşa, ce te tot sui şi stai în vârful teiului, numai când plouă, şi te tot zgâieşti la curcubeul ăla cotit, cum şi acuma? Tu pe Ea o aştepţi, da? Sau te ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" ! nu crede c-o să vină, dar cată peste zare -ce vrea de la zadarnic? ce vrea de la neant?ce-aşteaptă de la CERUL/PRINCIPIU arogant?de la ETERNUL cinic şi hâd "CARE pe CARE"?! mai bine-ar zice: gata, salut, mă sui în plantedecât să scriu postume în timpul vieţii, suntprea sclav n-ale candorii, prea simplu şi mărunt,să nu stârnesc uimirea şi mila celui DANTE,celui SHAKESPEARE, şi altui, şi altui, celor care(şi)-au manusc ...

Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" LUMINA intră-n SINE şi-ncepe să lipseascăîncet-încet, se-ncuie, de parcă i-ar fi frică,se face mică, mică, din ce în ce mai mică,nu se mai vede, viaţa şi moartea stau sub mască,în templul ÎNTUNERIC la suflet şi la faţă,real/prezent(?) în susul şi-n josu-nchipuiriişi al minciunii până a se adeveri i-i -şi-ncepe demascarea, şi iarăşi mă învaţă,şi iarăşi mă dezvaţă să (nu) cred ce se spune:această FRUM ...

Cu zeci de mii de flecari cocoţaţi pe capra schilavă a Republicii (noastre) Capitaliste, cu mii şi mii de iresponsabili ajunşi amploiaţi în instituţii, la drumul mic şi la drumul mare, seriozitatea naţională românească începe/a început de mult să-şi dea duhul. Corectitudinii i se zbate coliva-n piept, şi moralitatea are deja sufletul prin tindă. Putem spune cu aprigă sinceritate că statul de strâmb şi-a intrat în drepturi, taie şi spânzură, beleşte şi umblă în măr ...