* Cât contează voturile publicului. "Răsturnare de clasament! Dar rezultatul este departe de a fi ştiut! Rezultatele le vedem? Nu… le anunţăm noi. Cine începe?", se bâlbâia Aurelian Temişan, în tandem cu tovarăşele de prezentare a selecţiei naţionale pentru Eurovision. O prezentare chinuită şi plină de stângăcii, din care 90 la sută a fost doar un imn de slavă şi mulţumire pentru sponsorii şi partenerii TVR.
Sincer, momentul artistic al lui Ester Peony din finală mi-a atras atenţia, dar nicio clipă nu mi-am imaginat că ea va reprezenta România la Eurovision! Chiar dacă Laurei Bretan i s-a mai dus, parcă, din aura strălucitoare, iar în dezlănţuirea tribală a Bellei Santiago s-a simţit un pic de disperare.
N-am înţeles, însă, necesitatea unui juriu internaţional într-un concurs pur naţional. N-am să comentez de ce Emmelie de Forest nu i-a dat nici măcar un punct Bellei şi nici notele de 7 în care a fost scăldată Laura. Ceea ce m-a contrariat pe mine este faptul că votul publicului, care i-a dat lui Ester doar trei puncte, n-a mai contat deloc în ecuaţie! Pentru că decizia a aparţinut de fapt juriului. Şi în loc de candoarea unui cântec pentru tata sau erotismul unei piese despre armele iubirii, avem un cântec despre duminică - "On a sunday". Ce să zic? Să-i ţinem pumnii lui Ester Peony.
