* În vacanţă. Vorbeşte, hăhăie sau îşi porcăie familia în gura mare, în public, poartă trening supraelastic, lănţug de-un kil de aur şi ghiururi de neam-prost pe degete. Îşi umple farfuria până la refuz, clefăie zgămotos, eructează, şi nu-i pasă de nimeni. Este cocalarul aflat în vacanţă pe litoralul românesc, grecesc, turcesc, bulgăresc... Pusă mereu pe harţă, consoarta lui, cocălăriţa, e capabilă să urle deopotrivă la bărbat sau la copii cu condiţia să aibă audienţă străină asigurată. Codul manierelor cocalare se respectă şi când e vorba de vedete.
* Scuzmi! Mărlănism pe malul mării. „Bă Ioane, bă, ai grijă să nu te dai cu cracii în sus, bă, să o mierleşti pe-aici prin Grecia să-mi rămâie mie tot! Auăleu, dacă cade copilul în apă ce dracu’ mai fac! Ce nebun, a lăsat copilul să conducă!”, răcnea, de se zgâlţâia Insula Kos din fundu mării, Viorica din Clejani către Ioniţă, soţul, şi feciorul, Fulgi, care călăreau un skijet. Ca orice cocalar iresponsabil, tatăl îşi lăsase fiul minor să conducă hurdubaia nervoasă printre valuri. Acesta a fost doar o parte din recitalul de „mare doamnă” oferit de Viorica pe litoralul grecesc, special pentru reality-show-ul „Clejanii”. Viorica nu s-ar fi simţit bine dacă nu-şi dădea în petec şi cu fie-sa, Margherita, pe care a pricopsit-o public cu câteva sfaturi părinteşti: „Vezi, fată, că ţi se vede chiloţii! Eu te-am educat să nu ţi se vadă ţie cracii! Să vede tot! Auăleu, Margarino!”. Aşa a umplut-o de glorie pe tânăra care nu voia decât să facă ceea ce face tot omul pe litoral: plajă şi baie în mare.
* Frangleza pentru toţi. Pentru că grecii şi turiştii din jur se simţeau neglijaţi, Viorica a găsit cale de comunicare şi cu ei. În frangleză: „Scuzmi! Ce vorbeşti, mă, pe limba ta?! Cheschil fe? Ozene? Înapoi! Coman bac! Combac tu Clejani, Ioane, n-apoi!”. Grecoteiul cu care făcea conversaţie o privea uimit, cu ochii bulbucaţi. Abia revenit din valuri, Ioniţă, murat tot, a încercat să-şi îmbie soţia la o plimbare în larg, cu banana. „Am crezut că te-ai pişat pe tine! Eu nu vreau decât banana ta dacă e cazul! Altă banană nu-mi trebuie, mai ales de asta de plastic”, i-a retezat-o nevastă-sa. Spectacolul mârlănesc a continuat. Nu mă înţelegeţi greşit. Îi prefer pe Clejani atunci când cântă muzică lăutărească în stilul lor unic, inconfundabil, minunat. Atât.
