* Erotic nu înseamnă porno!
Un popou feminin se dezgolea incitant pe micul ecran în vreme ce două mâini masculine, dibace şi pasionale, îi urmau conturul într-o imagine cu intens caracter erotic, capabilă să-ţi înfioare imaginaţia. Totul se întâmpla în prag de seară, la un talk-show pe postul România Tv. Dezbaterea care a adus în prim-plan superbul posterior al actriţei Alinei Chivulescu, ridicând temperatura generală şi învârtoşând ratingul unei emisiuni difuzată (chipurile) de un post de ştiri, nu viza altceva decât efectul nociv şi manipulator al tabloidelor. În vreme ce ziarele colorate se grăbiseră să acuze Vai! „pornografia” imaginilor care o au în prim-plan pe fosta Bela din serialul „La bloc”, concluzia celor prezenţi la România Tv că filmuleţul este erotic şi atât. Şi aş mai adăuga eu că erotismul era unul artistic, elegant, nicidecum o acuplare ieftină şi perversă, de dragul popularităţii. Dar ca să poţi face diferenţa între „pornache” şi senzualitate şi erotism pur tre’ să ai, totuşi, o brumă de neuron în stare de funcţionare şi o maximă doză de bun-simţ. Ceea ce, să fim serioşi, la noi lipseşte!
* Pauza de sex
Discuţia din studioul celor care se laudă că dau nu numai „ştirea corectă” ci şi „vremea corectă” a alunecat iute pe panta periculoasă a filmuleţelor cu elevi care se bat ori fac amor prin toalete, producţii care fac trafic nebun pe orice formă de on-line. Afirmaţia despre un film cu elevi care fac sex în toaleta şcolii a stârnit o groază de întrebări: dacă imaginile au fost surprinse la Liceul Jean Monnet, dacă vreun profesor e sau nu de faţă, pentru ca, la final, scriitorul Tudor Octavian să tragă iute concluzia: dacă e vorba de doar doi elevi care fac sex nu e ştire, de la trei în sus mai discutăm…
* E pe bune sau nu?
O dilemă frământa până în măduva spinării televiziunile de ştiri la ceas de seară: dacă lacrimile şi ţopăitul isteric al poporului nord-coreean sunt adevărate sau doar regizate. Şi dacă nu cumva doar în linia întâi femeile se dau de ceasul morţii în vreme ce în rândurile din spate oamenii se hlizesc. Eu aş zice că tot acel bocet naţional e perfect autentic. Iar cine vrea să se convingă dacă am dreptate sau nu, să emigreze pentru câteva luni în ţara lui Kim Jong-Un…
