Ion Zimbru

Ion Zimbru

Doamna Ta și Domnul Tu (II)

Miercuri, 12 Mai 2021 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Da, sunt convins că ai citit ziarul de ieri, dar nu mi-ai spus cum să încep scrisoarea pentru tine. Dacă ţi-a fost greu să te duci la Poştă, de ce nu ai trecut pe drum, pe lângă poarta mea de triumf... şi să-mi zvârli învăţările tale-n grădină, n-ogradă, pe casă, în teiul sub care am visat că eşti mireasa mirelui moldav, în salcâmul de unde am căzut când mă uitam în zare să văd când începe curcubeul alb-negru? În iasomia despre care am cântat "foaie verde iaso ...

Din colecţia "Cele mai triste poezii rămase tablou" CÂNTEC de LEAGĂN (amintiri din altă copilărie)

Miercuri, 12 Mai 2021 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
(!) ochii tăi, frumoaso, nu mai pot să plângă singuri, fără MAMĂ, singuri, fără TATĂ stai pe drum, zvârlită, singură, uitată (!) (!) nani-nani-nani, dormi, sărmană ȚÂNCĂ (!) (!) mâna ta măruntă stă încet, cuminte, nu mai umblă-ntinsă, moale, după lapte, după sânul MAMEI duse prea departe, duse tocmai UNDE NU MAI SUNT CUVINTE (!) (!) gura ta - dulceaţă de-o cireaş-amară - nu mai gângureşte, tace, numai tace, nu mai poate spune: vino, vino-ncoace (!) (!) nani-na ...

Doamna Ta și Domnul Tu (I)

Marți, 11 Mai 2021 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Am aproape o viaţă de când n-am mai desenat nici o vorbă, nici măcar o literă pentru tine, doamna (mea) Ta! Mă grăbesc să-ţi cer şi să te conjur să-mi dai iertare, să-ţi prezint toate scuzele şi să fii îngăduitoare cu eu(l) meu fizic, psihic şi chimic... şi oricum o mai fi acest imbecil/ impertinent atomic imaginar în/din ceastă carcasă pe care o mut de colo, colo... uite-aşa, cum am mutat-o şi atunci, când am venit să te cer ori să te răpesc în noaptea aceea cu lu ...

Din colecţia "Cele mai limpezi poezii rămase tablou" JOC FECUND (din cauza poetului Ion Barbu)

Marți, 11 Mai 2021 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Timp stat la dor. Teroare. Uimire-n fel şi chip. Dor stat la timp. Cădere. Steril în joc fecund. Lucrare-n gol. Plutire. Ce-atâta cip-cirip, dacă nu ştiu nimica-ntru pururi despre sunt? Apoi, din nou. Frustrare. Tortură-n suflet pur. Sânge divin pe clape. Şi-uitare. Dans stupid. Lucrare-n plin. Flanare. Ce-atâta tur/retur, dacă nu-nvaţă nimeni (nimic) despre deschid? Cică sunt clar. Dar cică-s (concomitent) naiv. Mă strânge nebulosul în menghine şi-n cleşti, se joacă (şi m ...

MAMĂ TRISTĂ, COPIL VESEL (VI)

Luni, 10 Mai 2021 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Iată, mă aflu (iarăşi) Mâine...un (fel) de Azi aşteptat întotdeauna! Sigur, sunt Mâine...însă mai târziu cu zece ani, exact în colţul drept, pe care-l realizează aia Paralelă şi aia Perpendiculară când "dau una-n alta, ca proastele", vorba poetului Mircea Dinescu. Femeia mea cerşetoare nu mai stă cu mâna întinsă, nu mai stă tristă, nu mai stă cu pruncul pe picioare-n legănare, nu mai stă deloc, nu mai este...Oare nu cumva o fi murit, cum am citit în poezia găsită ...

Din colecţia „Cele mai frumoase poezii rămase tablou” Paznicul Serafim (şi aură, şi auroră, şi înger păzitor)

Luni, 10 Mai 2021 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Era cât pe ce, dar s-a oprit. Şi s-a prăbuşit. Şi au rămas cuibarele goale. Şi copacii au rămas goi şi ai nimănui. Şi văzduhul a rămas gol şi al nimănuia. Şi am început să (mă) întreb: al, a , ai, ale cui (mai) sunt şi (mai) rămân toate acestea şi toate celelalte? Aleluia? Oare mă grăbesc? Oare ne grăbim? Nu trebuie să (mai) fie (și) un paznic serafim?   Era cât pe ce, dar nu s-a oprit. Şi s-a urcat. Şi au rămas cuibarele pline. Şi copacii au rămas plini şi ...

MAMĂ TRISTĂ, COPIL VESEL (V)

Sâmbătă, 08 Mai 2021 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Da...sunt oameni care cred în eternul Mâine, chiar de-s cerşetori, chiar de-s dezmoşteniţi ai sorţii, chiar de-s convinşi de zădărnicia cestei aşteptări, cum erau fenicienii aşteptându-şi corăbiile să vină la ţărmuri, deşi ştiau că sunt scufundate pentru totdeauna. Da...sunt oameni pe marginea drumului şi pe marginea lumii, a căror tenacitate-i vecină cu nebunia. Da...foarte mulţi sunt aceşti pomanagii despre care lumea, aceeaşi lume, decretează, în zeflemea, că-s ...

Din colecţia „Cele mai clare poezii rămase tablou” Strigăte şi Ziceri Naţionale (cod rogvaiv)

Sâmbătă, 08 Mai 2021 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
lăsaţi psihiatrii să vină la mine – sunt plini cu defecte, vorbesc de pe deal, vorbesc de pe vale, fac frumos, fac urât: unul se crede Napoleon, altul se crede Hanibal (!) unul strigă la altul: io-s Ştefan cel Mare (!) altul strigă la unul: io-s Ion Vodă cel Cumplit (!) unul se consideră Gina Lollobrigida (!) altul zice că-i gaz metan(!) altul zice că-i chibrit (!)   câte strigăte şi ziceri naţionale – şi câtă sănătate şade pe fiecare cap de locuitor când orice psi ...

MAMĂ TRISTĂ, COPIL VESEL (IV)

Vineri, 07 Mai 2021 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Da...aşa am visat-o pe femeia tristă, aşa l-am visat pe copilul vesel...aşa am visat că cerşesc o gogoaşă, două gogoşi!...Şi aşa de mult aş fi dorit să nu mă trezesc, să nu mă trezească imbecilii de la etajul acela...şi să rămân aşa, în colţul şi-n unghiul drept, pe care-l face strada Paralelă când dă-n cea Perpendiculară...şi să văd şi eu ce-nseamnă cerşitul zilnic, în umilinţă şi-n frig, dar şi-n ţâra de nădejde întru salvare şi demnitate!...Dar... ...

Din colecția ”Cele mai frumoase poezii rămase tablou” DOUĂ CARE (dosarele Z)

Vineri, 07 Mai 2021 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
(!) mâine, când e gata carul mare/ şi s-opreşte la fereastra mea, caut şi mă sui cu toată viaţa/ – să-mi ajungă până unde va (!) (!) caut cele bune şi nebune,/ tot ce am făcut şi n-am făcut, să rămână pur şi simplu-n urmă,/ să-mi ajungă până la-nceput (!) (!) am visat că mergi şi tu cu mine/ – [la plecare (mâine)-am să te strig] – şi, aşa, să nu rămână singur,/ vom lua cu noi şi carul mic (!) (!) o să vadă lumea două care/ scârţâind încet, pe ca ...
Pagina 8 din 578