Strict Autentic (III)

Joi, 23 Mai 2024 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
În Germania, bibicul din Micro 17 a fost amendat cu 50 de euro pentru că a parcat motocicleta pe trotuar. În Belgia, pompierii au pus furtunurile cu apă pe un nesimţit care-şi lăsa urina printre pubele. Aţi auzit/văzut să se fi luat (în Galaţi) vreo astfel de măsură împotriva imbecililor de tot soiul? E peste puterile autorităţilor să-i sancţioneze pe cei care, spre pildă, tulbură liniştea cu tot felul de scule "performante", sparg pereţi, sfărâmă, dărâmă, bortelesc, ...

Strict Autentic (IV)

Vineri, 24 Mai 2024 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Zgomotul tramvaielor? Zgomotul ambulanţelor? Zgomotul aeroplanelor? Zgomotul tunetelor? Zgomotul strict necesar într-o fabrică de Linişte? Şi alte şi alte zgomote rezultate din (generatoare de) Util General? Nu, sigur că nu (mă) deranjează! Sunt agasante/devastatoare (şi foarte periculos de stresante) numai zgomotele asociate cu inutilul şi nesimţirea, cu abuzul şi teribilismul, cu incultura şi răutatea, cu iresponsabilitatea şi cu şmecheria! Dacă nu cu acestea toate, cu ce se ...

Strict Autentic (I)

Marți, 21 Mai 2024 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Am un bibic în Ţiglina 17. Stă cam la patruzeci de câini distanţă de mine. Băiat bun. De bufet, adică. Nu ştie, nu se bagă. Unde-l pui, acolo stă. Din ăla, cuminte ca o fată mare...(iartă-mă, iertătorule, că vorbesc dodii!)...De cuminte ce-i, l-a lăsat (şi) nevastă-sa. Spun "şi nevastă-sa" fiindcă nu doar ea l-a lăsat. L-a lăsat şi locul de muncă, şi prietenii, şi cunoscuţii, şi fiii, şi fiicele, şi amantele...Nu mai are decât prieteni cu ghilimele...Şi nu mai ...
Din colecția "Cele mai clare poezii rămase tablou" M-a bântuit iluzia că timpul trece ca o bicicletă,ca o basculantă, ca un proiectil!M-a obsedat gândul că distrugerea tuturorInstrumentelor de măsurare a timpuluiar produce o linişte instantanee,o linişte fără viteză, fără devreme, fără târziu!M-a cotropit ideea că iubirea-i pură şi adevăratănumai în perspectiva în/depărtării:cum floarea de colţ nu poate locui într-o vază!...De asta şi de aceea, poate, sunt sătul ...

Ultimul Domiciliu Stabil (dosarele XYZ)

Sâmbătă, 18 Mai 2024 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" (!) înainte de a o vedea cum trece "dincoace",am crezut că este pasăre dinspre nepăsare zburând,spre păsare zburând şi spre "totdeauna",din margine în margine şi din oricând în oricând,până când se sfârşeşte minciunacelui "dincolo" din închipuire, din părere şi din gând,numai şi numai din acestea toate,şi numai din iertare-n iertare şi din păcate-n păcate (!) (!) după ce am văzut-o cum trece "dincoace",n-am s ...
Din colecția "Cele mai clare poezii rămase tablou" (!) acum, atunci, mereu, spre nicăierea,mai mult şi mai adânc şi mai departe –unde nici moartea nu mai prinde viaţă,unde nici viaţa nu mai strigă moarte,când niciodată întră-n totdeaunaşi totdeauna intră-n niciodată,când piere când şi când se surpă unde,când tot nimicul iarăşi (nu) s-arată (!) (!) și-aici, şi-acolo, orişicând... iubireoriunde, iar, departe şi aproape –triumful destrămării înainteşi înapo ...

CICĂ (de/spre Cel cu Centrul peste Tot)

Vineri, 17 Mai 2024 00:00 | Publicat în NEC PLUS ULTRA
Din colecția "Cele mai frumoase poezii rămase tablou" (!) cică a fost o dată ca nici o datăo mirare de animal/zimbru trimis pe pământsă sfinţească pentru totdeaunaisprava deşertăciunii şi poezia morilor de vânt (!) (!) cică nu l-a trimis cel de sus ori cel de jospe aceste tărâmuri pline de dor şi de rod,şi cică-i trimisul celui ne/cunoscut şi ne/auzitşi ne/văzut şi nemuritor cu centrul peste tot (!) (!) cică acest animal se află pe cale de dispariţieşi cică nu se ...
Din colecția "Cele mai triste poezii rămase tablou" Era târziu şi toamnă când a venit Maria –o văd... (până la steauă!)... superbolă şi rece,aduce crizanteme şi caută-nspre geamuriîncetul şi-ncetarea în toi fără de lege!S-apropie de poartă şi trece prin răpciuneca pasărea-nnorată şi gata de plecare,s-apropie de mine şi nici măcar nu-ntreabăcum stau legat (aiurea!) de mâini şi de picioare!O văd foarte frumoasă în rochia aceeaţesută la războiul în/depărtăr ...

Viitorul Timpului...Trecut (VIII)

Sâmbătă, 18 Mai 2024 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Unu spre Doi!?... Sigur că da! Mă uit în ochii păsării care mă însoţeşte pe drumul spre draga mea doamnă Doi! Mă uit exact în ochii păsării care mă însoţeşte prin aer, zburând cu spatele, să-i pot vedea ferestrele negre şi să-mi poată vedea ferestrele verzi! Mă uit şi mă văd Unu! Exact Unu! Nici mai mult, nici mai puţin! Oare din cauza/mulţumită păsării mă văd Unu? Parcă şi în ochii doamnei Doi mă vedeam Unu, atunci, când îi citeam şi-mi citea Nichita St ...

Viitorul Timpului...Trecut (IX)

Luni, 20 Mai 2024 00:00 | Publicat în Divina Tragedia
Da, se vede satul. Satul doamnei Doi. Satul unde am fost de atâtea ori şi unde am scris şi am citit pe Aria Trupului Doi. Abia aştept să ajung şi s-o văd. Poate mă roagă s-o scriu din nou, s-o citesc din nou. Ar fi frumos, ar fi mai frumos decât atunci. Şi poate vine şi doamna Lui. Şi poate va face un efort să înţeleagă sintagmele tulburătoare ale lui Nichita. Şi cred că o să sfârâie de invidie când voi citi "Evocare" pe Doi: "Ea era frumoasă ca umbra unei idei,/ a piele ...
Pagina 12 din 60