(şi dacă)
şi dacă mă ninge pe frunte o zeie
potcoavă nocturnă cu umerii goi
corsar înşelat şi lovit de maree
pun repede luna pe mers înapoi
şi dacă în clopotul nopţii s-aude
mai stinsă bătaie de stele postum
corăbii abia mai încap în meduze
iluzii corsare cu pânze de fum
şi dacă abia mai încape-n cuvinte
metafora zeie cu gene de fier
se-ntoarce corsarul cu nordul fierbinte
şi-aruncă potcoave de aur pe cer
şi dacă se taie pădurea nebună
şi cumpără sânge garoafe de rând
corsarul pe cal cu potcoave de lună
aprinde şi zvârle iluzii plângând
