În anii premergători Unirii Principatelor, Cocuța, fiica logofătului, poetului și cărturarului Costache Conachi, s-a aflat permanent în preajma marilor unioniști ai vremii: Vasile Alecsandri, Mihail Kogălniceanu, Alexandru Ioan Cuza, Costache Negri (fratele ei vitreg) etc. L-a demascat pe Nicolae Vogoride, soțul ei, trădător de țară, care a falsificat, în 1857, rezultatul Divanurilor ad-hoc din Moldova. Gestul său a contribuit la repetarea alegerilor și la netezirea drumului către Unire.
Ca să se salveze în memoria celor trei copii (proveniți din nefericitul mariaj cu Vogoride), care puteau să o acuze, mai târziu, că s-a aliat cu dușmanii tatălui lor, Cocuța nu s-a erijat în "eroină națională", ba dimpotrivă, le-a spus unor consătence că nu ea a sustras scrisorile încriminate. Le adresăm celor care manifestă suspiciuni față de actul de curaj și patriotism al Cocuței o întrebare. Dacă scrisorile au fost trimise la tipar în Occident de altcineva, această persoană nu ar fi ieșit grabnic din anonimat după înfăptuirea Unirii, pentru a primi recompensă și glorie eternă? Noi considerăm că, dacă s-ar găsi un document care să ateste clar că nu Cocuța ar fi înfăptuit acest act, meritele ei ar rămâne aproape intacte, pentru că s-a zbătut alături de marii unioniști ai vremii pentru acest uriaș ideal național. Şi încă un aspect. Aflată pe patul morții, la Genova, la vârsta de numai 41 de ani, eroina l-a rugat pe Emanuele Ruspoli, cel de-al doilea soț al ei, să o înmormânteze în pământ românesc, în biserica familiei din Țigănești. Simțea că misiunea nu i s-a încheiat și că lecția de simțire românească îi va ajuta pe români și în alte momente dificile.
Putem afirma cu satisfacție că mulți istorici valoroși o așază la locul meritat. "Cocuța Vogoride (afirma Nicolae Iorga), soția caimacamului potrivnic Unirii din 1859, care a luptat cu atâta văjnicie împotriva soțului ei, a fost una dintre cele mai frumoase icoane de vrednică româncă pe care a avut-o istoria ţării". Alți istorici, din lipsă de informații sau din comoditate, o evită. Nu am găsit însă pe niciunul capabil să o conteste pe baza unor documente convingătoare.
Cum este receptată Cocuța la Tecuci, la ea acasă? Nu intrăm în detalii, pentru că sunt neplăcute. La jumătatea secolului trecut, despre urbea noastră se spunea că este un oraș mic cu o cultură mare. Marile personalități au beneficiat, după moarte, de busturi, nume de străzi, de instituții etc. Nu există însă nici măcar o sală de spectacole care să poarte numele eroinei. Lucian Costin, primarul municipiului, ne-a promis că se va ocupa, în cel mai scurt timp, de solicitările noastre culturale.
Împreună cu Protopopiatul Tecuci și cu Fundația "Pelin", am inaugurat, pe 24 ianuarie 2022, seria pelerinajelor la mormântul eroinei. ÎPS Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a transformat evenimentul într-un adevărat triumf. La cele două ediții, au fost prezenți preoți, parlamentari, miniștri, înalți demnitari bucureșteni și gălățeni. Din Tecuci, participarea a fost simbolică, deși distanța este de doar 4 km, iar încărcătura patriotică a evenimentului atinge cote uriașe. Nici zare de elev, nici zare de cercetaș, deși Tecuciul este capitala ilustrei organizații.
Niciun popor cu mintea întreagă nu disprețuiește simțământul național. Absența lui naște monștri și catastrofe. Să mergem la mormântul eroinei cu o lumânare în mână, să o rugăm să ne judece, dar să ne și ajute să ne revenim în fire!
