Moto: "Undeva, într-un colţ al Pământului,
Biblia eliberează adeverinţe"
(anonim)
Nu pot veni, astăzi mă duc la doamna Mâine,
plec mai devreme, că-i târziu... şi vreau s-ajung
la timp, fiindcă am visat că face pâine
încă de ieri... la revedere, drumu-i lung!
E foarte lung... şi-am auzit că niciodată,
încă de azi, acolo, nimeni n-a ajuns...
am întrebat... ştiu, pentru mine stă la poartă,
cu ne/răbdare şi cu pâine, drept răspuns!
E cam târziu... însă târziul nu mă teme,
am leac de vremea şi de timpul dumnealui...
chiar dacă moartea se trezeşte-n crizanteme
şi-mi face semn că-s visul ei şi-al nimănui!
Nu-mi fac mustrări, nu mă opresc... habar nu are
că merg spre mâine, dar spre mâinele de ieri,
spre înapoi... la început de lumânare,
dar tot la ea ajung... adică Nicăieri!