(a doua oară, pentru toată lumea)
iisus repară cruci şi mă învaţă frumos ce pot să facă nişte cuie
bătute până mâine în lumina timpului meu cu haină amăruie
o cruce două trei aceeaşi cruce rămasă de atunci până acuma
să ţină în mişcare taina lumii puse pe drum de taica şi de muma
şi parcă-s nişte păsări fără frică înfipte în pământ şi fiecare
scrutează cerul şi atinge fruntea iisusă blândă şi mântuitoare
şi fiecare om rămas pe cale să-şi potolească dorul de osândă
se miră şi nu poate să-nţeleagă ce fel de gând a hotărât să vândă
asemenea trimis în chipuire de om să şteargă noastrele păcate
prin moarte şi apoi prin înviere silabisind lumini nenumărate
întru iubire până la urcare pe crucile pe care le repară
şi întru coborâre şi-nălţare să-l mai vedem venind a doua oară
