* De ce a învăţat Cătălin bulgăreşte * Succes la Tulcea şi Iaşi *
Publicistul Cătălin Negoiţă a apărut în faţa cititorilor săi miercuri seara, la librăria „Humanitas”. Absolvent al Facultăţii de Istorie din Bucureşti, directorul de la „Express TV” continuă să publice cărţi de istorie!
Miercuri, 15 aprilie, a fost relansat volumul impresionant prin numărul de pagini - 538! -, prin rigoare, dar şi prin curajul temei: "Ţara uitată. Cadrilaterul în timpul administraţiei româneşti 1913-1940". Cadrilaterul „putea rămâne pământ românesc”, demonstrează profesorul Negoiţă, într-o carte scrisă cu talent literar, accesibilă deci şi pentru nespecialişti.
„E o carte la care am lucrat şase ani, e o carte care tratează un subiect pe care, din 1940 şi până acum nu l-a tratat nimeni. A fost un soi de extremă pudicitate din partea istoricilor români, care parcă se temeau să trateze un subiect despre un teritoriu pe care l-am luat, hai să spunem, pe căi poate mai puţin «ortodoxe». Dar, vă repet, nimeni nu s-a atins de acest subiect” – şi-a prezentat autorul munca.
În arhiva Ministerului Afacerilor Externe erau „documente de o însemnătate extraordinară în ceea ce privea Cadrilaterul, pe care nimeni nu le desfăcuse vreodată. Eu am tăiat sforile, eu am tăiat paginile lipite”…
Cu două săptămâni înainte, gălăţeanul şi-a prezentat cartea şi la Tulcea, mai… aproape de Cadrilater, în faţa a peste 30 de istorici foarte interesaţi de subiect. „Dacă eram puţin mai fermi, sau măcar mai inteligenţi din perspectivă politică, am fi putut să păstrăm măcar castelul de la Balcic”: dar regimul comunist nu l-a vrut! Inima reginei Maria, căreia localnicii îi spuneau „sultana”, s-a întors în România. Drama celor rămaşi a fost ignorată…
Negoiţă a cercetat inclusiv arhivele bulgare. De altfel, autorul spunea la lansare că, cercetând arhivele, a fost obligat să înveţe bulgăreşte.
„O carte de zile mari!”
Au vorbit despre scriitor şi despre carte mulţi oameni de cultură. „Astăzi este o mare sărbătoare - la Galaţi se lansează o carte de zile mari! Cătălin Negoiţă a reuşit să facă un gest pe care nimeni de la Galaţi nu l-ar fi putut face” – a spus scriitorul Viorel Dinescu, citând istoricii „grei” care au recenzat cartea:
„O sinteză bine documentată şi un act de mare curaj” (prof. univ. dr. Mihai Iacobescu), „o lucrare solidă, cea mai temeinică din câte cunoaştem, o veritabilă contribuţie ştiinţifică, superioară tuturor studiilor anterioare tratând problemele Cadrilaterului” (prof. univ. dr. Gheorghe Buzatu).
Profesorul universitar Sergiu Tofan, istoric, a vorbit despre cercetarea amănunţită, dar şi talentul literar, evocând şi serialul pe care fostul nostru coleg de redacţie l-a publicat în „Viaţa liberă” şi cartea, tipărită în 2001, cu acelaşi subiect: „Pactul sărutului”, despre Pactul Ribbentrop - Molotov.
Poetul Corneliu Antoniu a evocat o imagine emoţionantă de la Balcic, cu un cormoran care nu zbura de pe stânca lui, ca „un suflet al nostru, care se uită după un loc pierdut”…
Profesorul Ilie Zanfir, directorul Bibliotecii „V.A. Urechia”, a relatat că şi la Iaşi, la începutul lunii, la un Conges al Istoriei presei din România, a constatat că foarte mulţi participanţi aveau cartea gălăţeanului.
Profesorul Gh. Nazare a adăugat: „Această lucrare este în primul rând o carte de istorie în adevăratul sens al cuvântului”: aproape 1.000 de trimiteri bibliografice şi peste 170 de lucrări consultate – „o carte extrem de utilă în primul rând pentru elev, pentru student, pentru profesorul de istorie”.
Generalul (r) Staicu Buciumeni a povestit, la rândul său, unele fapte de arme din vremea Cadrilaterului românesc.
Omagiind asistenţa, autorul a spus că deja eşti o personalitate, dacă… ai păşit pragul unei librării, povestind şi un banc potrivit: „Cum poţi să te fereşti de Gigi Becali? Intrând într-o librărie sau într-o bibliotecă”. Banc de sezon!
