(încă un eveniment de cale ferată)
Aştept să plece următorul tren
din aceeaşi gară cu peroane pustii;
doar câţiva câini se uită la mine
şi doar câteva Marii
pe care cred că le-am mai văzut
pe străzile acestui oraş năuc;
nu ştiu dacă le-am iubit vreodată
şi nu ştiu unde se duc.
Nu mai am flori şi apă şi merinde -
aceste substantive nu mai sunt
nici măcar în dicţionare,
darămite în acest oraş mărunt
şi trist şi prăbuşit în sine…
se aude cineva din când în când:
nu mai pleacă trenul… şi rămân
cu toate Mariile plângând.
