(...) Copacii dominau peisajul, dar nu semănau cu nimic din ce știam. Trunchiurile aveau o textură compactă, minerală aproape, iar scoarța părea să se refacă sub privire. Am înțeles - sau poate mi-am amintit - că nu pot fi tăiați. Orice tentativă de a-i răni îi făcea să se retragă în sine, devenind de neclintit. În coroane, animale ciudate dormeau agățate de ramuri, atârnând cu capul în jos, susținute de cozi musculoase. Semănau cu niște urși cu blana de culoarea f ...

(...) - Noi ne-am îndepărtat de forma fizică și am devenit ființe energetice. Unii încă mai cred că această metamorfozare este calea spre înălțare. Consiliul veghează ca lucrurile să nu se abată, însă mulți dintre noi credem altceva. Cu fiecare generație, pierdem din esența care a stat la baza rasei noastre. Într-o clipă, femeia a început să strălucească, apoi și-a dezvelit umărul drept. O parte din braț era invizibil. - Corpurile noastre dispar, mi-a răspuns uimiri ...

Zilele trecute, a venit toamna,/ Parcă era cârdul de vite/ Care se întorcea încet de la pășune,/ Prea mult n-am văzut,/ Se făcuse seară/ Și nu vedeam frunzele uscate/ Și nici păsările adunate în stoluri,/ Se simțea doar un miros,/ Ca de doamnă cochetă/ Ce și-a pus în păr o floare amară/ Poate că nu era toamna trecând pe drum,/ Ci chiar un cârd cu vite/ Ce s-au hrănit cu crizanteme/ Și acum le rumegă din mers/ Iar mâine dimineață, la muls,/ Vor umple ciuberele cu bru ...

Autorul a lecturat trei proze scurte: Planeta din mâini, Calmbot 009 şi Open Bar. Prima pare o imagine dintr-un context mai larg, unde Vic La’Plante salvează, de amenințarea unor bolovani plutitori, o sferă magnifică ce pare a fi Pământul. Cea de-a doua are în centru Calmbot 009, un gândac hibrid – jumătate gândac de Madagascar şi jumătate maşină – menit să salveze oamenii de sub dărâmături, iar cea de-a treia poate fi definită ca o scriere realistă, în timp ce prime ...