Deputaţii francezi au adoptat definitiv o lege pentru a consolida arsenalul legislativ împotriva ingerinţelor străine, într-un moment de tensiuni crescând pe fondul războaielor din Ucraina şi Fâşia Gaza, potrivit France Presse.
Cu câteva zile înaintea alegerilor europene din 9 iunie, proiectul de lege din partea partidului Renaissance (RE, Renaşterea, majoritatea prezidenţială) a fost adoptat, miercuri, de Adunarea Naţională (Camera Inferioară) cu 138 de voturi pentru şi 10 împotrivă. Proiectul prevede în special să creeze un registru naţional de influenţă, o procedură de îngheţare a activelor financiare şi să consolideze, cu titlu experimental, această luptă printr-o supraveghere algoritmică rezervată în prezent combaterii terorismului. "Adoptarea acestui text oferă arme eficiente serviciilor noastre de informaţii pentru a-i face faţă", a salutat, într-un comunicat, deputatul Sacha Houlie.
Mai multe cazuri recente au zguduit Franţa pe fondul suspiciunilor de manipulare din străinătate, precum stelele lui David pictate pe ziduri în regiunea pariziană, mâini roşii pe memorialul dedicat Holocaustului din Paris şi "sicrie false" depuse sub Turnul Eiffel. Moscova este suspectată că s-ar afla în spatele acestor acţiuni de destabilizare.
Proiectul de lege a primit sprijinul dreptei şi din partea Adunării Naţionale (extrema dreaptă, Rassemblement national, RN), chiar dacă deputatul RN Kevin Pfeffer a denunţat o "mică lege foarte departe de problemele în cauză".
Stânga, în schimb, s-a arătat divizată. Dacă socialiştii au susţinut textul, singurul deputat al grupului ecologist având drept de vot s-a abţinut. Deputaţii comunişti şi ai Les Insoumis (LFI, stânga radicală) au votat împotrivă. Acest text "nu este doar sec şi ineficient, este periculos. El foloseşte ca pretext lupta împotriva ingerinţelor străine pentru a reduce şi mai mult spaţiul libertăţilor publice", a denunţat Aurelien Saintoul, din partea LFI, susţinând în zadar o moţiune de respingere.
În vizorul legii este și extinderea la cazurile de ingerinţe străine, cu titlu experimental şi pentru patru ani, a unui dispozitiv de supraveghere algoritmică lansat în 2015, destinat să repereze datele de conexiune pe internet. Acest dispozitiv era până în prezent restrâns la terorism, dar autorii textului speră că el va da rezultate mai concludente împotriva ingerinţelor.
Unii oponenţi ai măsurii se îngrijorează în legătură cu perimetrul fixat în lege, apreciind că el ar permite utilizarea acestor algoritmi dincolo de acest domeniu. Proiectul de lege intenţionează, de asemenea, să oblige reprezentanţi ai intereselor străine care fac lobby în Franţa, în special pe lângă deputaţi, să se înscrie într-un registru naţional, prevăzând un regim de sancţiuni. El ar urma să intre în vigoare la 1 iulie 2025. Ar fi vizate "persoane fizice sau juridice" care încearcă "să influenţeze decizia publică" sau politicile publice franceze, intrând de exemplu în contact cu candidaţi la alegerile prezidenţiale, legislative, senatoriale şi europene, parlamentari, miniştri, unii aleşi locali sau foşti preşedinţi ai Republicii.
Textul introduce, de asemenea, o circumstanţă agravantă pentru crimele şi delictele comise în interesul unei puteri, întreprinderi sau organizaţii străine şi autorizează recurgerea la tehnici speciale de anchetă (interceptări, localizări etc.) în procedurile judiciare.
