Pentru prima dată în istorie, un papă se va afla în Irak, pentru a încuraja fragila minoritate creştină să reziste, în pofida conflictului sângeros şi a vicisitudinii vieţii, şi pentru a întinde mâna islamului şiit. În acest leagăn al creştinătăţii afectat de războaie şi încă marcat de violenţele grupării Stat Islamic, papa Francisc se va întâlni - şi aceasta, o premieră spectaculoasă - cu cea mai înaltă autoritate religioasă a unei părţi a lumii şiite, marele ayatollah Ali Sistani. Aceasta va fi, de asemenea, prima călătorie în străinătate a suveranului pontif de la începutul pandemiei de COVID-19, după ce a fost vaccinat.
Programul papal este unul ambiţios în această călătorie istorică: până luni, suveranul pontif va merge la o catedrală îndoliată de o luare de ostatici în 2010 din Bagdad, în oraşul Ur - în deşertul sudic al Irakului, la Najaf şi în bisericile devastate de Stat Islamic din Mosul. Este vorba de aproape 1.650 de kilometri în total, care urmează să fie parcurşi în principal pe calea aerului.
Comunitatea creştină din Irak este una dintre cele mai vechi şi mai diverse, formată în special din caldeeni - catolici, armeni ortodocşi şi protestanţi. În prezent, cu maximum 400.000 de membri, ea reprezintă doar 1% din populaţie.
